Oficial, Chișinăul a prezentat inițiativa privind crearea Fondului de convergență pe 26 februarie, în cadrul unei întrevederi la Tiraspol între reprezentanții politici ai celor două maluri ale Nistrului, reuniune mediată de Misiunea OSCE.
Prin acest fond, Chișinăul își propune să „stimuleze reintegrarea” prin finanțarea unor proiecte sociale și de infrastructură în stânga Nistrului.
În aceeași zi, deputatul PAS Radu Marian, președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, a anunțat un proiect de lege care prevede, între altele, eliminarea treptată a scutirilor fiscale de care beneficiază agenții economici din regiunea transnistreană încă din anul 2000 și instituirea unui fond de convergență.
Fondul poate fi comparat cu un mecanism de acumulare a taxelor plătite de agenții economici din stânga Nistrului, bani care vor fi utilizați pentru finanțarea proiectelor din regiune, dar care vor fi gestionați de autoritățile constituționale de la Chișinău.
Ce va conține pachetul de legi
Într-un interviu pentru Europa Liberă, deputatul Radu Marian a declarat că legea privind funcționarea fondului ar putea fi adoptată până la sfârșitul acestei luni. Pachetul legislativ ar urma să includă și proiecte ale Guvernului, inclusiv mecanismul concret de funcționare a Fondului de convergență.
Ideea principală a proiectului este eliminarea treptată a facilităților fiscale. Cu alte cuvinte, agenții economici din stânga Nistrului ar urma să fie puși pe picior de egalitate, din punct de vedere fiscal, cu cei din restul Republicii Moldova.
Taxele colectate vor fi direcționate în Fondul de convergență, iar banii vor fi utilizați, „ca formă de sprijin”, pentru finanțarea proiectelor sociale și de infrastructură din regiune.
În ultimii ani, Guvernul de la Chișinău a implementat mai multe proiecte în zona de securitate, cheltuielile ridicându-se anual la câteva zeci de milioane de lei. De exemplu, anul trecut au fost realizate 34 de proiecte, în valoare totală de peste 26 de milioane de lei.
Care ar putea fi bugetul fondului
Radu Marian spune că 1 august este un termen realist pentru ca Fondul de convergență să devină funcțional. Potrivit lui, cele mai recente evaluări arată că procesul de reintegrare ar necesita anual un suport financiar de aproximativ 500 de milioane de dolari (circa 8,5 miliarde de lei).
Parlamentarul afirmă că, din luna mai sau iunie, ar putea fi introduse pentru agenții economici din stânga Nistrului taxe și impozite la alcool, produse din tutun, articole textile, produse ceramice, metale și altele.
Totodată, autoritățile planifică să aplice, din acest an, plata TVA pentru gazele naturale consumate în regiune. Potrivit estimărilor, aceste măsuri ar putea aduce anual în fond peste 600 de milioane de lei, a menționat deputatul pentru Europa Liberă.
Recent, vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat într-un interviu pentru Ziarul de Gardă că autoritățile de la Chișinău intenționează să introducă mai multe tipuri de taxe și impozite, accize și TVA, inclusiv la importul de carburanți. În perspectivă, ar urma să fie aplicate și taxe de mediu. Taxele vor fi introduse gradual, deoarece o aplicare bruscă a lor ar putea provoca „foarte multă suferință” cetățenilor din regiune.
„Pentru a doua jumătate a acestui an, am putea să ne așteptăm la venituri de aproximativ 300 de milioane de lei”, a precizat Radu Marian.
Dacă toate facilitățile fiscale acordate regiunii transnistrene în anul 2000 ar fi eliminate, bugetul ar putea încasa suplimentar aproximativ 3,3 miliarde de lei (circa 195 de milioane de dolari), potrivit calculelor lui Marian.
Pentru 2027, încasările ar putea fi și mai mari. „Fondul va crește gradual – de la câteva sute de milioane de lei în acest an, până la 3-4 miliarde de lei sau chiar mai mult până în 2030, când toate facilitățile fiscale vor fi eliminate”, a spus deputatul.
Chișinăul mizează și pe contribuții externe la acest fond.
Tiraspolul: de acord cu discuțiile, dar reticent
Autoritățile de la Tiraspol spun că termenul „convergență” sună bine și că sunt dispuse să discute inițiativa. Liderul de facto al regiunii, Vadim Krasnoselski, a declarat recent, într-un interviu pentru agenția rusă TASS, că realizarea unor proiecte comune necesită „discuții sincere și constructive” în cadrul negocierilor.
Pe 26 februarie, Tiraspolul a transmis Chișinăului o serie de propuneri privind proiecte de infrastructură, mediu, protecție socială, educație și sănătate.
Totuși, Krasnoselski și-a exprimat rezervele față de inițiativa Chișinăului, afirmând că aceasta „se leagă cu greu de realitate”. „Abordarea de a face ceva pentru Transnistria fără Transnistria este foarte neproductivă”, a spus el.
Întrebat dacă Chișinăul va ține cont de poziția Tiraspolului pe tema Fondului de convergență, Radu Marian a declarat că „dialogul este foarte îngreunat” atât timp cât în regiune sunt staționate trupe militare rusești, iar autoritățile constituționale nu pot monitoriza situația de acolo.
Totodată, parlamentarul afirmă că autoritățile transnistrene trebuie să conștientizeze că „realitățile s-au schimbat dramatic”, standardele de viață din regiune scad, iar modelul economic de acolo nu mai este funcțional.
Legături social-economice dintre cele două maluri
Datele oficiale ale Chișinăului arată că aproape 2.500 de agenți economici din regiunea transnistreană sunt înregistrați la Agenția Servicii Publice.
Potrivit autorităților, aproximativ 14.000 de locuitori din stânga Nistrului fac zilnic naveta pe malul drept pentru a munci.
În același timp, circa 850 de tineri din regiune studiază în instituții de învățământ de pe malul drept, beneficiind de locuri finanțate din bugetul de stat.
Vezi și reportajul despre tineri din regiunea transnistreană care aleg să studieze la universitățile din Chișinău, atrași de programe moderne și perspective mai bune.
Anul trecut, cetățenii Republicii Moldova cu domiciliul în regiunea transnistreană au primit prestații sociale în valoare totală de peste 138 de milioane de lei.
În Registrul de stat al populației figurează 364.885 de persoane cu domiciliul în stânga Nistrului, dintre care 356.833 dețin cetățenia Republicii Moldova.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
