Planul a fost comunicat de vicepremierul Valeri Chiveri lui Vitalii Ignatiev, reprezentantul politic al administrației transnistrene, la o întâlnire a celor doi, pe 26 februarie, găzduită de oficiul de la Tiraspol al Misiunii OSCE în R. Moldova.
Este și prima prima reuniune în format 1+1 după o pauză de un an și patru luni. Aceasta a avut loc cu câteva zile înainte de aniversarea a 34 de ani de la izbucnirea războiului de pe Nistru și a fost precedată de un anunț al președintei Maia Sandu, criticat la Tiraspol, că retrage cetățenia moldoveană unui număr de nouă foști sau actuali membri ai administrației secesioniste.
«Здравствуйте, коллеги» și „Bună ziua”
„Bună ziua tuturor, ne bucurăm să fim la Tiraspol, Republica Moldova”, a declarat vicepremierul Chiveri în debutul întâlnirii, într-o declarație filmată de jurnaliști din delegația care l-a însoțit la Tiraspol.
Este prima sa călătorie în stânga Nistrului de când a preluat postul de reprezentant politic al Chișinăului la negocierile pentru reglementarea transnistreană, în noiembrie 2025, după ce a fost ambasador la Kiev pe toată perioada invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina.
El a spus că problema transnistreană poate fi soluționată doar la masa de dialog, iar prioritare pentru Chișinău sunt menținerea păcii, stabilității pe Nistru și crearea unor condiții de siguranță pentru oameni.
Primul care a ajuns la întâlnirea de la sediul Misiunii OSCE a fost reprezentantul politic al Tiraspolului, Vitalii Ignatiev. Acesta i-a salutat pe jurnaliști în limba rusă: «Здравствуйте, коллеги» (Bună ziua, colegi).
El a spus la discuții că le consideră „un semn bun”, că trebuie să abordeze „nevoile oamenilor” și să evite „politizarea”. Între altele, a pledat pentru o colaborare mai strânsă contra răspândirii drogurilor.
Șefa interimară a Misiunii OSCE în R. Moldova, Izabela Sylwia Hartmann, a declarat că întâlnirea „este un pas important și oportun către consolidarea dialogului dintre reprezentanții politici” ai Chișinăului și Tiraspolului.
Hartmann a îndemnat părțile să se concentreze pe obținerea unor „rezultate concrete” care să servească intereselor cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului.
Fondul de convergență
Vicepremierul Chiveri i-a spus lui Ignatiev că Parlamentul de la Chișinău urmează să aprobe în luna martie legile pentru crearea Fondului de convergență, iar Guvernul va elabora ulterior mecanismul de implementare.
În acest fond vor fi acumulate resurse financiare interne și externe, inclusiv din taxe vamale colectate de autoritățile de la Chișinău de la agenții economici transnistreni, cu scopul de a finanța proiecte sociale și de infrastructură din stânga Nistrului.
Chiveri și-a exprimat convingerea că procesul de reintegrare ia amploare, iar un argument adus de el este faptul că mii de oameni din stânga Nistrului merg zilnic la muncă sau la studii pe malul drept.
El a mai declarat că malul drept va propune extinderea serviciului de urgență 112, iar primele proiecte-pilot ar putea fi implementate la Tighina, Dubăsari sau Rîbnița.
Într-o declarație separată la Chișinău, deputatul PAS, Radu Marian, care conduce comisia parlamentară pentru economie, a anunțat că Fondul de convergență va deveni funcțional începând cu 1 august 2026.
Nu este limpede însă dacă Tiraspolul va accepta proiecte ale Chișinăului din acest fond, care ar stimula reintegrarea.
Ce vrea Chișinăul: circulație liberă, respectarea drepturilor omului și educație „în limba română”
Vicepremierul Chiveri a cerut la întâlnirea de la Tiraspol ca toate „școlile moldovenești” din stânga Nistrului să treacă la „un proces educațional în limba română”, începând cu 1 septembrie 2026.
În majoritatea școlilor din regiunea transnistreană, procesul de studii are loc în limba rusă. Doar în șapte școli copii învață în limba română, după un program școlar aprobat la Chișinău, în timp ce în aproximativ 20 de școli copii învață în „moldovenește”, scriind cu grafie chirilică.
„Nu este vorba despre politică, ci de posibilitatea de a oferi copiilor oportunitatea de a avea parte de o educație demnă în limba maternă”, a spus Chiveri la Tiraspol.
Chișinăul va mai insista asupra liberei circulații peste Nistru, cerând Tiraspolului să asigure inclusiv accesul jurnaliștilor și al activiștilor civici pe malul stâng, dar și accesului fermierilor din raionul Dubăsari la terenurile lor agricole situate la est de o șosea controlată de administrația separatistă.
Încă nouă transnistreni fără cetățenia moldoveană
Înainte de reluarea discuțiilor 1+1 la Tiraspol, președinta Maia Sandu a emis pe 25 februarie un decret prin care le-a retras cetățenia unui număr de Igor Buga, deputat în sovietul suprem și participant la războiul din 1992;
Stanislav Kasap, fost ministru al finanțelor și vicepremier în administrația de la Tiraspol, acum președinte al autorității electorale de la Tiraspol;
Vadim Kravciuk, fost ales din partea or. Rîbnița, participant la războiul din 1992;
Elena Gorodețkaia, vicepreședinta autorității electorale de la Tiraspol;
Victor Guzun, fost deputat în sovietul suprem;
Vladislav Juk, pretins ministru adjunct al justiției, coordonator la serviciului penitenciar al regiunii;
Oleg Leontiev, vicepreședinte al sovietului suprem;
Vadim Levițki, vicepreședinte al sovietului suprem;
Ruslan Mova, ex-ministru de interne, implicat în acțiuni de rapt de persoane și alte abuzuri grave. care au deținut sau dețin funcții în administrația separatistă transnistreană, inclusiv un fost „ministru de Interne” de la Tiraspol.
Doi dintre cei vizați au participat la războiul de pe Nistru din 1992 de partea structurilor militare separatiste.
Procedura de retragere a cetățeniei a fost inițiată de Agenția Servicii Publice, la sesizarea Serviciului de Informații și Securitate. Consilierul prezidențial pentru securitate națională, Stanislav Secrieru, a declarat că retragerea cetățeniei este aplicată în cazurile în care sunt afectate „interesele fundamentale ale R. Moldova”.
Tiraspolul a reacționat aproape imediat, prin cuvintele politologului și deputatului transnistrean Andrei Safonov. Acesta a afirmat că decizia Maiei Sandu reprezintă un „act de intimidare” a transnistrenilor și o „torpilare a negocierilor pentru soluționarea conflictului”.
Nu este primul asemenea decret prezidențial. În iulie 2025, șefa statului a retras cetățenia altor cinci persoane înrolate în structuri militare ruse din stânga Nistrului.
La întâlnirea Chiveri - Ignatiev din 26 februarie, chestiunea retragerii cetățeniei nu a fost luată în discuție.
Vorbind presei transnistrene după întâlnire, Ignatiev s-a plâns însă în legătură cu alte „norme represive” adoptate la Chișinău, după cum a descris amendamentele legislative din 2023 care „incriminează separatismul”, cerând anularea lor.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
