CEDO a comunicat guvernelor moldovean și rus plângerea lui Șevciuk în ultimele luni ale lui 2025, dar ea a fost semnalată public în ianuarie, de Asociația „Promo-LEX”, o organizație neguvernamentală de la Chișinău specializată în apărarea drepturilor omului în regiunea transnistreană.
Lider în stânga Nistrului între anii 2011 și 2016, Șevciuk a fost înlăturat și condamnat ulterior la 16 ani de închisoare pentru luare de mită și depășirea atribuțiilor de serviciu. A contestat această sentință pronunțată de un tribunal nerecunoscut de la Tiraspol, ajungând cu plângerea la Strasbourg, în 2019.
Toate plângerile în instanța de la Strasbourg provenite din regiunea transnistreană sunt depuse contra Republicii Moldova și a Federației Ruse, pentru că regiunea secesionistă este recunoscută internațional ca parte a Republicii Moldova, dar este considerată de CEDO ca Fapt stabilit de CtEDO în verdictul dat în 2004 în cazul Ilașcu, care a creat un precedent..
Între timp, adică de la depunerea plângerii lui Șevciuk și până la admiterea ei spre examinare, Rusia a rupt legăturile cu CEDO și s-a retras din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, pentru că Curtea Europeană a Drepturilor Omului este brațul judiciar al Consiliului Europei, veghind la respectarea Convenției Europene a Drepturilor Omului.din cauza invadării pe scară largă a Ucrainei, în 2022.
Experți ruși în drepturile omului cu care a discutat Europa Liberă spun că guvernul rus consideră plângerile contra sa la CEDO drept „acțiuni neprietenoase” și-i persecută pe cei care le sprijină. Dar cred puțin probabil ca Șevciuk să fie mutat și el în categoria „neprietenilor”.
De la „președinte” pe malul Nistrului, la „antreprenor individual” pe malul Nevei
Date despre călătoriile Evgheni Șevciuk are pașaport rusesc. și alte înscrieri văzute de Europa Liberă sugerează că fostul lider transnistrean, în vârstă de 57 de ani, locuiește stabil în Rusia, la Sankt Petersburg, de când a părăsit Republica Moldova, în toamna lui 2017.
Născut la Râbnița, Șevciuk și soția sa, Nina Șevciuk (Ștanski), fosta „ministră de Externe” de la Tiraspol, au un apartament într-un bloc de locuit relativ nou la Sankt Petersburg, pe malul Nevei, într-un cartier rezidențial decent, dar nu și prestigios.
El este înregistrat ca antreprenor individual. Ea lucrează la o Росси́йская акаде́мия наро́дного хозя́йства и госуда́рственной слу́жбы при Президенте Росси́йской Федера́ции, РАНХиГС pentru pregătirea funcționarilor ruși.
Cei doi au venituri declarate sub ceea ce sugerează mașinile înscrise pe numele lor. El are un A fost cumpărat în 2019 cu 7.950.000 de ruble, adică aproximativ 110.000 de euro, negru, fabricat în 2018, și un Kamaz albastru. Ea – un GLE-class, roșu, fabricat în 2016.
Cât au mai putut, adică până la pandemia de Covid-19 și invazia rusească la scară largă în Ucraina, au călătorit din când în când cu mașina în Finlanda și cu avionul, în Cehia și Grecia. Iar în 2024, când nu se mai putea călători ușor în UE, au zburat în Emiratele Arabe Unite...
Șevciuk locuia, așadar, cu soția în Rusia, la Sankt Petersburg, și în mai 2019, atunci când s-a plâns pe Rusia la CEDO, și în 2025, când plângerea i-a fost pusă pe rol - așa sugerează și date despre cumpărăturile online recente ale celor doi.
Europa Liberă i-a trimis liderului transnistrean câteva întrebări legate de procesul său, dar și de situația sa din Rusia, ai cărei locuitori riscă dosar penal chiar și pentru un „like” greșit pe rețelele de socializare.
Șevciuk nu a răspuns întrebărilor noastre adresate prin e-mail și nici apelurilor telefonice, în timp ce soția sa a spus că nu ne poate face legătura cu el.
Pe ce se plânge Șevciuk - proces incorect și confiscarea apartamentului părintesc
În plângerea trimisă la Strasbourg, Șevciuk spune că autoritățile din regiunea transnistreană i-au intentat ilegal opt dosare penale, inclusiv pentru corupție și delapidare de fonduri publice.
Cele opt cauze au fost conexate în una singură, iar Șevciuk spune că avocații săi au fost împiedicați să lucreze cu dosarul în măsura cuvenită. Fostul „președinte” s-a plâns că nu a avut căi de atac eficiente.
În declarațiile publice de la acea vreme, Șevciuk a spus mereu că este victimă a unei campanii de discreditare din partea regimului de la Tiraspol pentru a fi eliminat din viața politică.
După condamnarea sa la închisoare și fuga în Rusia, autoritățile transnistrene au dispus să-i fie confiscată averea, inclusiv apartamentul părintesc de la Râbnița, unde locuia mama sa, fiind coproprietară.
Așa încât mama fostului lider al administrației transnistrene, Varvara Șevciuk, în vârstă de 87 de ani, a trimis și ea plângere la CEDO, în 2020, și tot contra Republicii Moldova și a Federației Ruse.
Plângerile legate de Șevciuk au fost comunicate acum de CEDO celor două guverne, moldovean și rus, împreună cu alte aproape 50 de reclamații care provin din regiunea transnistreană.
Surse competente au spus Europei Libere că instanța ar vrea să soluționeze acum toate plângerile legate de Rusia, pe care le-a primit înainte ca aceasta să iasă din jurisdicția sa.
Între „acțiune neprietenoasă” față de Rusia și „un caz anecdotic”
Avocatul angajat de fostul lider transnistrean la Chișinău nu a răspuns nici el imediat solicitărilor Europei Libere de a comenta situația lui Șevciuk și obiectivele urmărite de acesta în procesul de la CEDO.
Indiferent cum vor evolua lucrurile, fostul lider transnistrean nu se poate aștepta că Rusia va îndeplini vreo decizie a instanței de la Strasbourg, a spus Europei Libere juristul rus Gleb Boguș, specialist în drept penal internațional, cercetător la Institutul pentru Dreptul Internațional al Păcii și Securității al Universității din Köln.
El mai spune că, deși nu mai este parte din Convenția Europeană a Drepturilor Omului abia din 2022, Rusia nu a respectat deciziile CEDO nici înainte de retragere și, de regulă, nu achită despăgubirile dictate.
Dar statul rus, spune expertul, devine deosebit de „sensibil” când cei care îl acționează în judecată cer despăgubiri din activele rusești înghețate în țările europene.
Plângerile la CEDO sunt tratate de autoritățile ruse drept „acțiuni neprietenoase”, iar organizațiile care îi ajută pe cetățenii ruși să se plângă structurilor internaționale riscă să fie incluse într-un registru al „agenților străini” sau să fie declarate „indezirabile”.
Cum poate reacționa statul rus la plângerea lui Șevciuk? „E ca și cum ai ghici viitorul în zațul de cafea”, răspunde Boguș, care se ferește să anticipeze vreo consecință asupra unui „jucător politic cunoscut” și aliat al Rusiei, ca fostul lider transnistrean.
La Chișinău, vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat postului public de televiziune Moldova 1 că plângerea lui Șevciuk la CEDO este „un caz anecdotic” și „ieșit din comun”, având în vedere că tocmai un fost „demnitar” separatist contestă „legalitatea” unui sistem abuziv, pe care l-a perpetuat chiar el.
„Persoana care a contribuit activ la încălcarea drepturilor cetățenilor R. Moldova din regiunea transnistreană acum se adresează la CEDO, ceea ce mă face să cred că tot ce facem noi în privința reintegrării, protejării și respectării drepturilor omului este corect. Dacă ajută și acest personaj să apeleze la CEDO...”, a spus Chiveri.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te