Proiectul ar urma să fie dezbătut în primă lectură pe 30 iulie, dar votul final ar putea fi dat într-o ședință extraordinară a Parlamentului, la sfârșitul lunii august, a spus Europei Libere deputatul PAS Igor Chiriac, unul dintre cei 32 de semnatari ai inițiativei legislative.
La începutul lunii iulie, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale o serie de prevederi privind autonomia găgăuză și a cerut Parlamentului să ajusteze legislația, astfel încât alegerile regionale să fie integrate în sistemul electoral național.
Comratul a propus, recent, ca alegerile în Adunarea Populară să aibă loc pe 15 noiembrie, dar după publicarea proiectului, a spus că acestea ar trebui să aibă loc în baza unor reguli agreate de autoritățile centrale și cele găgăuze, cu respectarea statutului juridic special al autonomiei.
Ce prevede proiectul Chișinăului
Dacă proiectul va fi aprobat de Parlament, alegerile din 15 noiembrie vor fi ultimele în care deputații din Adunarea Populară a Găgăuziei vor fi aleși în 35 de circumscripții electorale uninominale – câte un deputat în fiecare, ca până acum.
Începând cu următoarele alegeri din Găgăuzia, din 2030, sistemul majoritar va fi înlocuit cu unul proporțional – similar celui utilizat la alegerea consiliilor locale din restul țării.
Alegerile bașcanului (guvernatorului) Găgăuziei ar urma să aibă loc, la fel, în noiembrie, concomitent cu cele legislative locale. Candidatul va trebui să cunoască limbile română și găgăuză, să aibă 35 de ani împliniți, să fi locuit până la alegeri cel puțin 10 ani în autonomia găgăuză și să prezinte dovada studiilor superioare.
Actuala bașcană, Evghenia Guțul, a fost condamnată, vara trecută, la 7 ani de închisoare pentru complicitate la finanțarea ilegală a fostului Partid Șor. În mai, Curtea de Apel Centru a menținut sentința. Guțul a atacat-o la Curtea Supremă de Justiție, dar Adunarea Populară poate deja să declare vacantă funcția de guvernator. Decizia este așteptată să fie luată pe 31 iulie. În acest caz, alegerile bașcanului ar putea avea loc pe 15 noiembrie.
Proiectul vine să pună punct în disputa legată de denumirea organului electoral din Găgăuzia, care a fost și motivul tergiversării alegerilor. Acesta se va numi „Consiliul Electoral Central”, și nu „Comisia Electorală Centrală” – cum a vrut Comratul.
Consiliul va avea cel puțin șapte și cel mult 11 membri, care vor întruni condițiile de integritate și va fi integrat în sistemul electoral al Republicii Moldova, gestionat de Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău. La necesitate, CEC va avea dreptul să completeze componența consiliului de la Comrat.
Proiectul mai conține măsuri pentru prevenirea utilizării resurselor administrative și reglementează felul în care vor funcționa fondurile electorale.
Comratul: un proiect promovat netransparent
La o conferință de presă organizată pe 29 iulie, spicherul găgăuz Valentin Gaidarji a criticat proiectul de lege, calificând acțiunile deputaților din Parlament ca fiind „neprietenoase” și insistând pe „discuții sincere” între Chișinău și Comrat.
În ajun, prezidiul Adunării Populare a adoptat o declarație în care acuză că proiectul a fost promovat într-o manieră netransparentă și cere Parlamentului să-l retragă pentru consultări complexe.
Vicespicherul de la Comrat, Gheorghi Leiciu, fost procuror al Găgăuziei, spune că, modificând normele electorale în autonomie fără a ține cont de opinia Comratului, Chișinăul încalcă normele constituționale și cele europene.
În discuția cu Europa Liberă, deputatul PAS Igor Chiriac a recunoscut că proiectul a fost scris în grabă, dar – spune el – Comratul ar fi avut suficient timp, chiar dacă și în weekend, pentru a-l examina și a face propuneri.
Deputatul PAS crede că politicienii de la Comrat încearcă din nou să tragă din timp și spune că, dacă proiectul nu va fi votat până în august, alegerile din Găgăuzia nu vor putea fi organizate pe 15 noiembrie.
Asociația Promo-LEX – specializată în monitorizarea alegerilor, a spus într-o declarație că modificările propuse de deputați sunt necesare, dar unele aspecte ar trebui consultate suplimentar. Promo-LEX propune ca, la prima etapă, să fie aprobate doar „prevederile relevante” pentru scrutinul din 15 noiembrie, iar pentru cele „non-urgente” să fie respectat procesul decizional.
***
Mandatul Adunării Populare a expirat în noiembrie 2025. Autoritățile găgăuze au întârziat organizarea alegerilor, insistând pe denumirea de „Comisie Electorală Centrală” pentru autoritatea electorală permanentă a autonomiei găgăuze, chiar dacă legislația națională operează cu termenul de „consiliu”.
Disputa a ajuns în instanțele de judecată. Tentativele de a organiza alegerile în martie și, apoi, în iunie 2026 au fost contestate de autoritățile centrale și anulate.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te