Comratul cere Chișinăului să renunțe la „abordări unilaterale” după decizia Curții Constituționale

Ce ar trebui să urmeze în relația dintre Chișinău și Comrat? Click pentru a participa la un SONDAJ

Declarația, despre care unii decidenți locali spun că este „una diplomatică”, a fost aprobată cu votul a 20 de deputați din cei 22 prezenți la ședință. APG numără 33 de deputați locali.

În declarație se menționează că Comratul „categoric nu este de acord” cu decizia CC din 9 iulie, care a redus mai multe atribuții ale autonomiei Găgăuziei.

Joi, Curtea Constituțională a Moldovei a declarat neconstituționale mai multe articole de lege referitoare la autonomia Găgăuziei și a cerut Parlamentului de la Chișinău modificarea lor.

Decizia CC lasă Comratul fără o serie de prerogative pe care le are în prezent. Cele mai importante sunt: desemnarea șefilor locali în ministere sau Serviciul de Informații și Securitate și posibilitatea de a organiza, pe plan local, alegeri electorale.

În declarația de vineri, APG cheamă Președinția, Parlamentul și Guvernul R. Moldova să „ia măsuri pentru asigurarea funcționării statutului autonomiei găgăuze” și să renunțe la abordările unilaterale ce țin de autonomie.

Deputații găgăuzi susțin că Moldova nu trebuie să reducă și să limiteze atribuțiile autonomiei, ci, dimpotrivă, să le fortifice pentru a edifica relații constructive între centru și autonomie.

Totodată, declarația arată că APG – organul legislativ ales de cetățenii găgăuzi –„nu va admite să fie demontate principiile de funcționare a autonomiei.”

Spicherul găgăuz Valentin Gaidarji spune că Găgăuzia este gata de dialog. „Nu o singură dată am declarat asta și vrem să fim auziți”, a spus el.

Documentul arată că prevederile declarate neconstituționale de CC au asigurat mai bine de 30 de ani un cadru pașnic și armonios dintre Comrat și Chișinău, garantat de Constituție și legea privind statutul special juridic al Găgăuziei.

Comratul observă că decizia CC vine în contradicție cu politicile europene privind autonomiile.

Chișinăul nu a reacționat deocamdată la declarația Comratului.

În timpul dezbaterilor pe marginea declarației APG, deputatul Nicolai Dudoglo a spus că Găgăuzia a pierdut o parte din atribuțiile sale inclusiv din cauza actualei conduceri de la Comrat și „a unor pretinși apărători ai Găgăuziei.”

Dudoglo a cerut demisia conducerii de la Comrat, care „a transformat Găgăuzia în circ”, dar propunerea a fost trecută cu vederea.

Deși s-a abținut de la votarea declarației, deputatul Alexandru Tarnavski a făcut apel „la maturitate”, îndemnând la reluarea dialogului dintre Comrat și Chișinău pe platformă parlamentară.

◉ SONDAJ

În ajun – o altă retorică a Comratului

La câteva ore după pronunțarea hotărârii CC de pe 9 iulie, într-un briefing, spicherul găgăuz Valentin Gaidarji a condamnat în termeni duri decizia Curții Constituționale. El a numit-o comandă politică a guvernării PAS și „un amestec brutal politic în libertățile și drepturile poporului găgăuz.”

Formațiunea politică de la guvernare nu a răspuns imediat acestor acuzații.

Valentin Gaidarji a mai spus că decizia CC creează „condiții reale pentru lichidarea autonomiei” și că riscă să provoace destabilizări. Spicherul de la Comrat a cerut demisia Domnicăi Manole din postul de șefă a Curții.

Deputatul găgăuz Alexandr Tarnavski, una din puținele voci disidente din Adunarea Populară a Găgăuziei, a declarat pentru Europa Liberă că, pe de o parte, decizia CC poate acutiza relațiile dintre Comrat și Chișinău, dar, pe de altă parte, poate oferi noi posibilități de dialog pentru aspectele electorale și pentru „a dovedi argumentat dreptul dezvoltării autonomiei în cadrul statului unitar R. Moldova.”

Tarnavski susține că administrația de la Comrat a avut șansa să evite decizia CC, dar că nu a fructificat-o, deoarece în „Găgăuzia acționează forțe hotărâte să provoace conflicte, iar această evoluție a evenimentelor se pliază pe scenariul lor.”

Ce a decis Curtea Constituțională

Pe 7, 8 și 9 iulie, Curtea Constituțională (CC) a dezbătut două sesizări pe tema unor competențe ale autonomiei găgăuze. Una dintre sesizări a fost depusă de Ministerul Justiției, iar alta, pe contrasens, de Adunarea Populară de la Comrat.

CC a declarat inadmisibilă sesizarea Adunării Populare de la Comrat și a admis contestările Ministerului Justiției.

Concret, CC a declarat neconstituționale o serie de prevederi din legile moldovene, inclusiv legea cu privire la statutul special juridic al Găgăuziei, pe motiv că acestea ar depășit limitele autonomiei găgăuze, încălcând principiul statului unitar.

Curtea a stabilit că există un singur sistem de autorități publice centrale și un singur centru de decizie politică – Chișinăul. Iar autonomia nu poate decide – cum prevede actuala lege – în privința numirii funcționarilor în structurile de forță sau în ministere.

Au fost declarate neconstituționale și articolele de lege care permit guvernatorului găgăuz și APG să aprobe numirile reprezentanților locali din Ministerul Justiției, al Afacerilor Interne sau Serviciului de Informații și Securitate.

CC a mai stabilit că organizarea alegerilor și componența organului electoral din Găgăuzia sunt chestiuni care țin strict de Parlamentul de la Chișinău.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te