Actuala Adunare Populară, organul legislativ al Găgăuziei, are mandatul expirat din noiembrie 2025, având acum competențe limitate.
Comratul a încercat în câteva rânduri să organizeze alegeri pentru o nouă legislatură, dar toate tentativele au eșuat, fiind atacate de reprezentantul Guvernului în justiție pe motiv că nu au respectat prevederile legislației naționale despre alegeri.
Autoritățile centrale și locale nu se pot înțelege cum trebuie să se numească autoritatea electorală de la Comrat, care organizează alegerile în autonomia găgăuză. Comratul cere să fie numită Comisie Electorală Centrală, crezând că ar avea o încărcătură simbolică mai mare, subliniindu-i autonomia, în timp ce Chișinăul spune că această denumire aparține deja autorității electorale naționale, cerând ca cea de la Comrat să fie numită Consiliu Electoral Central.
La o reuniune pe 23 aprilie convocată de președinta Maia Sandu, reprezentanți ai Comratului și Chișinăului au convenit ca un grup de lucru să elaboreze, în două săptămâni, o foaie de parcurs pentru găsirea unor soluții în depășirea blocajului electoral și juridic, iar acum mingea se află în terenul liderilor găgăuzi.
Un sinonim inventat
Deputații de la Comrat au ținut câteva consultații, inclusiv în seara de 27 mai, examinând preliminar soluția elaborată de grupul de lucru. Este o soluție de unică folosință, doar pentru alegerea noii Adunări Populare, adică nu va reglementa toate alegerile din autonomie.
Ea prevede adoptarea unei dispoziții de către Adunarea Populară, în care se spune că, pentru aceste alegeri, sintagmele „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei” (așa cum este stipulat în Codul Electoral a autonomiei) și „Consiliul Electoral Central al Găgăuziei” (cum prevede Codul electoral al R. Moldova) sunt considerate identice.
Proiectul dispoziției agreat de Comrat și Chișinău, care nu a fost publicat oficial, dar a cărui veridicitate a fost confirmată Europei Libere de oficiali de la Comrat, descrie modul de finanțare și funcționare a autorității electorale găgăuze la următoarele alegeri pentru Adunarea Populară și finanțarea acestor alegeri.
La fel, documentul stabilește, între altele, că la funcția de deputat local vor putea candida persoane cu vârsta de la 21 de ani în sus, care au locuit nu mai puțin de un an pe teritoriul autonomiei.
Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghi Leiciu, a spus Europei Libere că, în proiectul agreat inițial, au fost adăugate ulterior „2-3 propoziții cu caracter explicativ.”
Dacă dispoziția va fi adoptată, Adunarea Populară ar urma să inițieze procedura de formare a unei noi componențe a organului electoral. După aceasta se va decide ziua în care ar putea fi organizate alegerile.
Comratul: „Trebuie să triumfe rațiunea și bunul simț”
Spicherul interimar de la Comrat, Nicolai Ormanji, a spus Europei Libere că nu știe în ce parte va înclina balanța la votul din 2 iunie pe marginea acestei soluții de unică folosință.
Deși nu este de acord cu „unele aspecte juridice” din proiect, totuși, va vota „pentru”, astfel încât să fie depășită „criza politică.”
Documentul, spune Ormanji, nu aduce atingere legislației găgăuze și menține dreptul Adunării Populare de a forma un organ electoral permanent care să organizeze scrutinul.
Ormanji avertizează că, în cazul în care soluția pică la vot, se poate ajunge în situația în care Găgăuzia să-și piardă împuternicirile de a mai organiza alegeri regionale.
Întrebat dacă îngrijorarea este împărtășită și de aripa mai radicală din Adunarea Populară, Ormanji a spus că „toți își dau seama de situație” și de „urmări.”
Gheorghi Leiciu spune și el că „o nouă confruntare [dintre Comrat și Chișinău] nu ar da nimic bun.”
„Trebuie să triumfe rațiunea și bunul simț”, a spus Leiciu, adăugând că rațiunea dictează un dialog și adoptarea dispoziției care ar debloca alegerile și de care ar avea nevoie ambele părți.
Dar Leiciu nu a putut anticipa dacă, după alegerea noii Adunări Populare, Comratul va proceda la armonizarea legislației autonomiei la cea națională, astfel încât că fie evitate blocaje de acest gen pe viitor.
Ce a căutat Ozerov la Comrat
Înainte de reuniunea consultativă din 27 mai a deputaților găgăuzi, la Comrat a fost în vizită ambasadorul rus desemnat, Oleg Ozerov, întâlnindu-se cu liderii locali.
Autonomia găgăuză a întreținut relații strânse cu Rusia, alegătorii găgăuzi au votat mereu în alegerile naționale cu formațiuni politice pro-ruse, iar autoritățile de la Chișinău au fost mereu îngrijorate că Moscova poate încerca să folosească autonomia pentru destabilizarea întregii țări.
Gheorghi Leiciu, care a fost la întâlnirea cu diplomatul rus, a spus Europe Libere că subiectul alegerilor din Găgăuzia a fost abordat doar tangențial.
„Ambasadorul s-a interesat de evenimentele din Găgăuzia și, în acest context, aspectele electorale au devenit și ele subiect de discuție. Dar mi s-a părut că nu era interesat cu deosebire de acest lucru”, a spus Leiciu.
Expert: este de muncă pentru armonizarea legislației
Vicepreședintele Comisiei Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău, Pavel Postica, a spus într-o discuție cu Europa Liberă că mingea e pe terenul Adunării Populare.
„Vreau sa fiu optimist că va fi adoptat acel proiect. Este cert că Comratul trebuie să înțeleagă că sub nici o formă nu poate prevala un act normativ regional asupra legislației naționale”, a spus Postica.
Și Igor Bucătaru, expert electoral de la Promo-LEX, a spus că soluția de compromis [proiectul de dispoziție] este doar un început, deoarece ulterior va trebui armonizată legislația autonomiei cu cea națională, astfel încât să devină clare regulile pentru organizarea alegerilor la funcția de bașcan și a celor pentru Adunarea Populară.
Cum se alege Adunarea Populară
Adunarea Populară de la Comrat numără 35 de deputați. Ei sunt aleși pe un termen de patru ani. Alegerile se desfășoară în baza sistemului electoral majoritar în 35 de circumscripții electorale uninominale.
În fiecare circumscripție este ales candidatul care obține majoritatea simplă a voturilor. Dacă deputatul nu este ales din primul tur este organizat al doilea tur de scrutin cu primii doi candidați clasați.
Ambele tururi de scrutin sunt declarate valabile pentru fiecare circumscripție în parte, dacă la urne se prezintă minim 1/3 din alegători.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
