Primari și deputați din autonomia găgăuză au discutat pe 23 aprilie, la Chișinău, la Președinție, cu șefa statului, Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și alți responsabili, despre identificarea unor soluții pentru criza electorală din Găgăuzia. Întâlnirea a avut loc la inițiativa instituției prezidențiale.
Cu o zi înainte, pe 22 aprilie, Adunarea Populară de la Comrat a adoptat o declarație în care a îndemnat autoritățile centrale să nu blocheze procesele electorale din autonomia găgăuză. Reprezentanții acesteia au calificat contestarea în instanță de către guvern a deciziilor Adunării Populare referitoare la alegerile regionale drept „un amestec” în atribuțiile autonomiei găgăuze, stipulate în Constituție, opinând că acest lucru ar compromite alegerea unui nou legislativ local. În același context, Comratul a cerut sprijinul președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, pentru a media disputa cu Chișinăul.
Chișinăul insistă pe respectarea „reglementărilor naționale”
Potrivit unui comunicat al Președinției, în cadrul întrevederii, Maia Sandu și Igor Grosu au reiterat „poziția fermă” a autorităților centrale în favoarea organizării unui scrutin liber și corect, cu respectarea reglementărilor naționale.
Instituția prezidențială precizează că părțile au convenit să creeze un grup de lucru din care vor face parte reprezentanți ai instituțiilor centrale, ai Adunării Populare de la Comrat și ai primarilor din autonomia găgăuză. Acesta urmează să identifice soluții pentru organizarea și desfășurarea unor alegeri libere și corecte în cel mai scurt timp posibil.
Comratul va stabili o nouă dată a alegerilor
Spicherul interimar de la Comrat, Nicolai Ormanji, a spus, într-o discuție cu Europa Liberă, că vede „constructivism” în discuțiile de la Președinție și speră că va fi găsită „o variantă de compromis”. Soluțiile identificate vor fi aplicate doar pentru alegerile din acest an. Pe termen lung, însă, vor trebui înlăturate toate contradicțiile dintre legislația națională și cea a autonomiei.
Dar Ormanji a sugerat că autoritățile de la Comrat au dreptate atunci când numesc autoritatea electorală a autonomiei „Comisie Electorală Centrală”.
Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghi Leiciu, a spus Europei Libere că autoritățile de la Comrat apreciază drept „un fapt pozitiv” deschiderea instituției prezidențiale pentru dialog privind problemele autonomiei.
Potrivit lui, multe dintre problemele în relația Comrat-Chișinău sunt de natură politică și pot fi depășite prin voință politică. Leiciu a precizat că președinta Sandu a propus ca, în cel mult două săptămâni, să fie elaborată o foaie de parcurs comună, care să permită stabilirea unei date pentru alegeri.
La această etapă, disputa dintre autoritățile autonomiei și cele centrale ține de denumirea organului electoral de la Comrat. Adunarea Populară folosește sintagma „Comisia Electorală Centrală”, invocând legislația referitoare la autonomia găgăuză, Chișinăul insistă că, potrivit noului Cod Electoral al R. Moldova, această denumire aparține exclusiv instituției electorale naționale.
Întrebat dacă autoritățile găgăuze vor insista pe denumirea „Comisie Electorală Centrală”, în loc de „Consiliu Electorat Central”, Leiciu a spus că acest aspect urmează să fie discutat și analizat de reprezentanții Comratului.
Cert este, însă, că o nouă dată a scrutinului va fi stabilită, a menționat Leiciu. În opinia lui, cel mai potrivit ar fi ca alegerile să aibă loc în luna august, dar ar putea fi organizate și în toamnă.
Între timp, activiștii de la Comrat au anunțat că vor organiza duminică, 26 aprilie, un miting pentru ceea ce ei numesc „apărarea statutului constituțional al Găgăuziei”.
Două tentative eșuate
Mandatul Adunării Populare a expirat în noiembrie 2025 și, în lipsa alegerii unei noi componențe, instituția funcționează cu competențe limitate.
Comratul a încercat în două rânduri să stabilească data alegerilor, dar ambele tentative au eșuat.
Pe 16 decembrie 2025, Adunarea Populară stabilise că alegerile pentru o nouă componență vor avea loc pe 22 martie, dar acestea au fost anulate, după ce reprezentantul Guvernului a contestat decizia în instanță, invocând că denumirea „Comisia Electorală Centrală” poate fi folosită doar de instituția națională, de la Chișinău. Curtea Supremă de Justiție i-a dat dreptate.
Pe 17 martie, legislativul găgăuz a stabilit o nouă dată a alegerilor – 21 iunie, continuând că folosească în deciziile sale sintagma „Comisie Electorală Centrală” în loc de „Consiliu Electoral Central”. Și această decizie a fost contestată de reprezentantului Guvernului la Comrat, fiind acum pe rol în instanțele de judecată.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
