Alegerile prezidențiale din România au scos la iveală o modificare semnificativă și calitativă a electoratului. Președintele Klaus Iohannis a fost reconfirmat cu 66% din voturi și a simbolizat opțiunea pro-democratică prin comparație cu fosta prim-ministră Viorica Dăncilă, care a fost cotată cu aproape 34%, strângând toate nemulțumirile electoratului îndreptate împotriva reformelor anti-corupție asumate de PSD în ultimii trei ani. Este cel mai mic scor obținut vreodată de un candidat social-demcrat.
Your browser doesn’t support HTML5
Cinci conluzii după alegerile prezidențiale din România
Putea, însă, un alt candidat al PSD să-l învingă pe Klaus Iohannis? Pentru anul 2019 aceasta a fi fost mai degrabă o misiune imposibilă, în condițiile în care structura electoratului s-a schimbat radical anul acesta prin comparație cu alegerile de acum cinci ani. Astfel putem enumera cinci modificări:
1) numărul tinerilor de până la 35 de ani l-a egalat pe cel al pensionarilor;
2) un milion de români din diaspora a votat, ceea ce a însemnat triplarea celor care până acum votau în străinătate. Numărul mare al votanților din afară s-a datorat unei legi pe care a adoptat-o PSD și care a introdus votul prin corespondență plus trei zile de vot;
3) numărul alegătorilor din mediul urban a fost pentru prima dată în istoria alegerilor din România mai mare decât cel din mediul rural. Un milion și jumătate a fost diferența dintre cele două categorii, în favoarea orășenilor;
4) tot pentru prima dată, numărul femeilor l-a depășit pe cel al bărbaților la fiecare categorie de vârstă. Per total votantele au fost cu 300.000 mai multe decât votanții;
5) dincolo de unele derapaje inerente, campania electorală nu a cunoscut discursuri naționaliste, extremiste sau xenofobe.
Your browser doesn’t support HTML5
Alegerile prezidențiale din România, dezbătute în „poiana lui Iocan”
Aceste cinci concluzii arată un progres net al societății românești pe calea consolidării democrației și poate, primul pas al ieșirii dintr-o tranziție lungă, obositoare, riscantă. Electoratul și-a dovedit maturitatea, urmează ca și elita politică să demonstreze că a înțeles care sunt liniile roșii care nu mai pot fi călcate.
Mai mult decât atât, politicienii de la București sunt așteptați cu o strategie pe termen mediu și lung, care să le arate românilor cât timp îi va lua țării să ajungă din urmă statele occidentale dezvoltate și cum poate fi conservată securitatea în fața provocărilor care vin dinspre est, dar și din interior, din acțiunile ilicite ale unor grupări cu sau fără legături cu politicul.