Anatolie Țurcan și Vladislav Gribincea au fost audiați de comisia vetting pe 20 martie. Interviurile reprezintă penultima etapă de evaluare a integrității etice și financiare a actualilor judecători și candidaților la funcții de judecători ai Curții Supreme de Justiție (CSJ). Înainte de audierile publice, comisia comunică în scris cu toți candidații timp de mai multe luni.
Până acum, comisia vetting a audiat 18 din cei 32 de pretendenți la posturile de judecători ai CSJ și a emis 12 hotărâri: 10 favorabile și două negative. Alți trei candidați nu mai trebuie să fie intervievați, deoarece au primit deja rapoarte favorabile de la comisia pre-vetting, atunci când au vrut să devină membri ai consiliilor magistraților și procurorilor.
Rapoartele comisiei vetting vor fi analizate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care urmează să organizeze un concurs și să numească noii judecători ai CSJ. După reforma inițiată de autorități, instanța supremă va fi formată din 20 de persoane (11 judecători de carieră și nouă juriști).
Anatolie Țurcan. Banii surorii, dosarele pierdute la CEDO și absența nemotivată de la serviciu
Cu judecătorul Anatolie Țurcan, membrii comisiei vetting au discutat cel mai mult despre diferența dintre veniturile și cheltuielile sale. Potrivit calculelor comisiei, numai în 2012, cheltuielile familiei Țurcan au depășit veniturile oficiale cu circa 600.000 de lei, iar diferența totală din ultimii 12 ani a fost de aproximativ un milion de lei.
Judecătorul a explicat că diferența din 2012 a apărut din cauza cheltuielilor legate de un apartament care îi aparține, de fapt, surorii sale. Țurcan a spus că soția sa s-a ocupat de cumpărarea apartamentului, în timp ce el nu știa nimic despre acesta sau despre faptul că sora sa i-a transferat aproape 600.000 de lei soției sale. El a subliniat că sora lucra în Israel încă din 2006, dar nu i-a cerut acesteia să furnizeze comisiei informații despre veniturile sale.
În 2021, sora a vândut apartamentul fiicei judecătorului. În acest scop, fiica a luat un împrumut ipotecar prin programul guvernamental „Prima Casă”. Anatolie Țurcan susține că nimeni nu a locuit în acel apartament până în 2021, iar fiica sa plătește în continuare creditul.
În 2013, cheltuielile familiei Țurcan au depășit veniturile cu aproximativ 180.000 de lei. El a explicat acest lucru prin faptul că soțul surorii sale i-a împrumutat circa 200.000 de lei pentru a-și cumpăra un automobil Mercedes, iar ulterior i-a iertat datoria. Apoi, membrii comisiei l-au întrebat de ce sora sa i-a spus în 2021 unui notar că nu este căsătorită. Țurcan a răspuns că nu știe de ce femeia a procedat așa, dar a menționat că sora sa este căsătorită oficial, iar cumnatul îl numește „nănașel”.
În 2018, cheltuielile familiei Țurcan au depășit veniturile oficiale cu 272.000 de lei, iar cea mai importantă achiziție din acel an a fost un automobil Mercedes E350 CDI în valoare de 538.000 de lei. Anatol Țurcan a declarat că mașina a fost cumpărată de ginerele său, care, împreună cu fiica sa, lucrează într-o misiune diplomatică. Potrivit judecătorului, conform legii, angajații misiunilor diplomatice puteau importa în Moldova automobile neimpozitate, dar nu le puteau vinde timp de 3 ani.
Țurcan a precizat că el folosește mașina atunci când ginerele său este plecat peste hotare.
„Nu vreau să mă considere copiii un laș”
Un alt set de întrebări s-a referit la dosarele pierdute de R. Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în cauzele examinate de completele de judecată din care făcea parte Țurcan. Potrivit comisiei, CEDO a condamnat R. Moldova în 10 cazuri în care Țurcan a fost judecător. În șase dintre ele, hotărârile au fost pronunțate cu mai mult de 10 ani în urmă, ceea ce depășește perioada pe care comisia o poate lua în considerare. Un alt caz viza o hotărâre emisă de CSM, din care Țurcan făcea parte la acea vreme.
Prin urmare, membrii comisiei au discutat cu judecătorul doar trei hotărâri ale CEDO. În fiecare dintre ele, inculpați în cazuri de corupție au fost achitați de prima instanță și condamnați de a doua, iar CSJ a menținut deciziile, deși Curtea de Apel nu a audiat martorii în instanță. CEDO a considerat că, în toate cele trei cazuri, R. Moldova a încălcat dreptul reclamanților la un proces echitabil.
Țurcan a declarat că nici procurorii, nici avocații inculpaților nu au cerut ca martorii să fie audiați în instanță, iar judecătorii nu îi puteau cita din proprie inițiativă, deoarece părțile i-ar fi putut acuza că nu sunt imparțiali.
Al treilea set de întrebări a fost despre faptul că Țurcan a lipsit de la serviciu pe 7 martie 2022 și a plecat în străinătate. Șeful interimar de atunci al CSJ a cerut ca Țurcan să fie sancționat disciplinar. Judecătorul a declarat că inspecția judiciară nu a văzut nicio încălcare în acțiunile sale și că nu și-a primit salariul pentru ziua în care a absentat.
La sfârșitul interviului, Țurcan a decis să le răspundă celor care l-ar putea întreba de ce nu și-a dat demisia pentru a evita vettingul. „Pentru cei care o să vină cu comentarii de ce nu mi-am depus demisia, am să vin cu un răspuns banal, dar sincer. Eu m-aș simți că mi-am trădat copiii. Eu nu vreau ca ei să mă considere un laș și un trădător”, a declarat Țurcan.
Vladislav Gribincea. Dosar personal de 3.000 de pagini și nicio întrebare la interviu
Audierile lui Vladislav Gribincea, avocat și fost președinte al organizației neguvernamentale Centrul pentru Resurse Juridice din Moldova (CRJM), au durat 11 minute. Membrii comisiei nu au avut nicio întrebare pentru el.
Gribincea a declarat că membrii comisiei l-au verificat timp de șapte luni, iar dosarul său a adunat 3.000 de pagini. El a spus că nu se îndoiește de obiectivitatea comisiei, dar a remarcat că există mulți în societate care doresc să submineze credibilitatea procesului de vetting: „Prea mulți au dorit și încă mai doresc să compromită încrederea în comisie și în vetting”.
El le-a mai spus membrilor comisiei că societatea are „așteptări mari” de la vetting și i-a sfătuit să-și îmbunătățească modalitățile de lucru. „Sper că vor putea introduce o mare flexibilitate în procedurile proprii și vor exclude din obiectul verificării aspecte care, conform legii, nu pot fi și nu au cum fi relevante pentru evaluare”, a spus Gribincea.
Avocatul a recunoscut că vettingul nu este „un proces plăcut”, dar i-a îndemnat pe judecători să treacă prin acest proces, deoarece este un „preț mic” de plătit pentru faptul că „au tolerat abuzuri în justiție”, iar acum trebuie să recâștige încrederea publicului.