Comisia vetting urmează să audieze încă 17 candidați pentru postul de judecător al CSJ. Dintre cei 35 de candidați care s-au înscris în concurs, trei și-au retras candidaturile, iar alți trei au promovat deja evaluarea. Un avocat și doi procurori nu vor fi supuși verificărilor, după ce au primit avize favorabile din partea comisiei pre-vetting.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) va decide, într-un final, cine anume dintre candidații care au trecut verificarea va deveni judecător al CSJ. Președintele interimar al CSM, Sergiu Caraman,a declarat că, în timp ce comisia vetting evaluează integritatea candidaților, consiliul va acorda atenție profesionalismului acestora. „CSJ va fi instanța care va da tonul justiției din țara noastră. La CSJ trebuie să ajungă cei mai buni”, a spus Caraman.
În total, CSJ va avea 20 de magistrați, dintre care 11 judecători de carieră și nouă juriști.
Avocatul Mihail Lvovschi: cazare gratuită în locuința altcuiva
Comisia vetting l-a audiat pe avocatul Mihail Lvovschi la 18 ianuarie. Interviul a durat aproape o oră și jumătate, timp în care membrii comisiei au discutat cu el despre momentele aparent controversate din cariera sa și despre modul în care a folosit cei 100.000 de euro câștigați în România.
Primul set de întrebări s-a referit la faptul că Lvovschi a oferit servicii juridice grupului de companii Mechel din România. Potrivit investigațiilor jurnaliștilor români, uzinele metalurgice operate de Mechel au fost falimentate și distruse în mod deliberat. Avocatul a declarat că a fost invitat să lucreze în România de către un prieten, împreună cu care au studiat la universitatea din Cluj-Napoca. Lvovschi susține că a lucrat pentru companiile Mechel într-o perioadă în care acestea obțineau profituri semnificative și că nu și-a dat seama că acestea ar putea avea probleme financiare. Când i s-a cerut să explice cum a furnizat servicii juridice în România fără a fi licențiat ca avocat în această țară, Lvovschi a spus că a oferit companiilor doar consultanță și nu le-a reprezentat în instanță.
Un alt set de întrebări a vizat faptul că Lvovschi a câștigat aproximativ 100.000 de euro în România și s-a întors în R. Moldova „cu o sumă impresionantă de bani”. Membrii comisiei au spus că nu înțeleg cum avocatul a gestionat banii și de ce a deschis 26 de conturi bancare. Lvovschi a spus că a văzut informațiile despre conturile transmise de comisie, dar nu-și amintește nimic despre acestea și nu a putut explica despre ce tranzacții este vorba. El a spus că a păstrat o parte din bani în numerar și a împărțit restul în mai multe conturi bancare (a deschis câte două depozite în dolari și euro, la două bănci). „Pare ciudat, am văzut [în acte] că am depus 2.500 de dolari într-un cont și alți 42 de dolari în aceeași zi”, a spus el.
- Te-ar putea interesa: Justiția, primul capitol în evaluarea legislației moldovene în raport cu cea a UE
După ce s-a întors în R. Moldova, Lvovschi a început să lucreze ca avocat independent, dar principalul său client a fost Confederația Națională a Sindicatelor. Astfel, membrii comisiei au estimat că, în perioada anilor 2015-2022, avocatul a câștigat aproximativ 1,6 milioane de lei, dintre care 28.000 de lei de la alți clienți, iar restul de la confederație. Candidatul a explicat că a primit onorarii lunare indiferent de volumul de muncă.
În 2021, Parlamentul a înființat o comisie specială pentru a investiga circumstanțele vânzării unor imobile care aparțineau Confederației Sindicatelor. Potrivit datelor obținute de deputați și unor anchete jurnalistice, clădirile au fost vândute la un preț considerabil mai mic decât cel de piață. Comisia vetting a descoperit că Lvovschi a fost implicat în vânzarea imobilelor de la Bălți, Chișinău, Cahul și din Ucraina. Candidatul a explicat că activitatea sa se limita la certificarea unor documente la biroul notarial. Lvovschi susține că nu a știut despre vreo neregulă și nu îi este clar cum jurnaliștii și deputații au ajuns la concluzia că imobilele valorau mult mai mult. Potrivit lui, pachetele de documente conțineau certificate de evaluare a proprietății de la Agenția Servicii Publice.
Totodată, membrii comisiei au aflat că, din 2019, Lvovschi și familia sa locuiesc în casa altcuiva. Candidatul a spus că stă acolo gratuit, dar plătește facturile. El susține că ar fi trebuit să locuiască în casa respectivă pentru o perioadă mai scurtă, până la finalizarea renovării apartamentului său, dar totul s-a amânat din cauza războiului din Ucraina. Avocatul a refuzat să spună public cine este proprietara casei, dar a precizat că aceasta locuiește în Italia și că este în puterea comisiei vetting să-i afle numele.
Svetlana Balmuș: procurarea locuinței și cazul pierdut la CEDO
Interviul cu Svetlana Balmuș a avut loc pe 18 ianuarie și a durat, la fel, aproape o oră și jumătate. Membrii comisiei au discutat cu ea despre veniturile familiei sale, despre circumstanțele procurării unui apartament și un dosar în care s-a pronunțat ca judecătoare, care a dus la condamnarea R. Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
Membrii comisiei au aflat că în 2021 familia Balmuș a cumpărat un apartament pentru care a plătit 404.000 de lei. Candidata a precizat că aproximativ 100.000 de lei din această sumă au fost economii din anii precedenți, iar alți 268.000 de lei reprezintă salariul soțului său. Balmuș a spus că familia sa are „cheltuieli minime”, că circulă cu mașini vechi și că nu au mai fost în vacanță cu familia din 2020.
De asemenea, membrii comisiei au avut întrebări legate de activitatea biroului de avocați pe care Svetlana Balmuș l-a deschis în 2019. Candidata a declarat că aproape niciunul din clienții săi nu a plătit-o, deoarece aceștia erau obligați prin contract să îi achite onorariile numai după ce ar fi dus cauzele la bun sfârșit. În 2021, ea a fost numită în Consiliul Superior al Procurorilor, de aceea și-a suspendat licența de avocat.
În 2020, Balmuș a reprezentat interesele unei rude într-un proces de împărțire a bunurilor. Ruda i-a transmis 2.000 de euro, pe care ea nu i-a declarat. Candidata a spus că a folosit banii pentru a plăti taxa de stat, expertiza și restanțele la pensia alimentară. Balmuș susține că nu a fost plătită pentru munca sa, deoarece nu a dus nici acest caz la bun sfârșit. Ea le-a spus membrilor comisiei că, lucrând la acest caz, s-a deplasat de șase sau șapte ori la Judecătoria Drochia, iar ruda i-a achitat doar benzina.
Un alt set de întrebări s-a referit la un cont bancar cu un rulaj de 30.000 de euro. Balmuș a asigurat comisia că era vorba, de fapt, de numai 10.000 de euro, pe care soțul ei îi primise de la rudele lui din Italia și i-a depus în bancă. Potrivit ei, banii erau necesari pentru a organiza nunta rudelor. Ea a prezentat comisiei o confirmare de la bancă, potrivit căreia, în cont se aflau doar 10.000 de euro.
- Te-ar putea interesa și: Cele mai importante dosare pierdute de R. Moldova la CEDO în 2023
Membrii comisiei au discutat cu candidata și despre un dosar în care R. Moldova a fost condamnată la CEDO. Este vorba despre un grup de inculpați într-un caz de corupție. Prima instanță i-a achitat, în timp ce completul de judecători de la Curtea de Apel, din care făcea parte și Svetlana Balmuș, i-a condamnat. CEDO a constatat că judecătorii Curții de Apel nu i-au citat în instanță pe martorii acuzării. Unul dintre membrii comisiei vetting, Andrei Bivol, a atras atenția că, 6 ani înainte de această sentință, a existat un caz similar în care CEDO a condamnat R. Moldova. Juriștii știau despre această decizie și ar fi trebuit să țină cont de ea.
Fosta judecătoare a spus că ea și colegii săi au încercat să se asigure că dosarul a fost examinat într-un timp rezonabil și și-a exprimat speranța că alți judecători vor ține cont de hotărârile CEDO în situații similare.
