În ianuarie 2024, comisia vetting a audiat opt candidați la funcția de judecător al CSJ. Alți trei au fost audiați anul trecut, iar restul așteaptă să fie invitați la interviu.
Comisia verifică nu numai veniturile și cheltuielile candidaților din ultimii 12 ani, dar și modul în care aceștia au respectat standardele eticii profesionale. Cei care au comis încălcări grave vor fi concediați. De asemenea, li se va interzice să lucreze în sistem timp de 7 ani și vor fi privați de indemnizațiile speciale de concediere (indemnizațiile se calculează în funcție de vechimea în muncă și pot ajunge la câteva sute de mii de lei).
Decizia finală în privința candidaților va fi luată de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), ai cărui membri au fost supuși unui proces similar de verificare, numit „pre-vetting”, în 2022.
Judecătoarea Aurelia Cazacliu: dosarele fostului partener de viață și o tardivă declarație pe venit
Comisia vetting a audiat-o pe Aurelia Cazacliu pe 15 ianuarie. Timp de o jumătate de oră, membrii comisiei au discutat cu ea despre un posibil conflict de interese și despre motivul pentru care aceasta nu a depus la timp o declarație pe venit.
Membrii comisiei au constatat că judecătoarei i-au fost repartizate trei dosare în care figura tatăl copilului său și două dosare în care figura o rudă a acestuia. În niciunul din aceste cinci cazuri Aurelia Cazacliu nu și-a declarat abținerea.
Judecătoarea a spus că, în loc să se autorecuzeze, a decis să trimită aceste dosare colegilor care audiau deja cazuri în care era implicat fostul său partener de viață. Codul de procedură penală permite ca două dosare să fie conexate în instanță dacă acestea privesc aceeași persoană sau dacă este vorba de infracțiuni legate între ele.
Cazacliu afirmă că nu și-a declarat abținerea pentru a nu oferi motiv de bârfe despre relația sa. Ea susține, de asemenea, că, dacă alți judecători i-ar fi întors spre examinare dosarul fostului său partener, ar fi refuzat să le analizeze pe fond.
„Evident, aveam să ajung la cererea de autorecuzare, că nu este corect, nu este normal, și nu puteam să iau vreo decizie în așa situație”, le-a spus judecătoarea membrilor comisiei.
Vorbind despre dosarele pe care ea le-a examinat și în care figura o rudă a ex-partenerului său, Cazacliu a spus că nu a întâlnit vreodată acea persoană și nici nu bănuia că aceasta putea să fie rudă cu tatăl copilului ei.
Întrebată de ce nu a depus la timp declarația pe venit în 2019, Aurelia Cazacliu a povestit că până în 2018 a lucrat la Judecătoria Criuleni, unde unul dintre angajați o ajuta să depună declarațiile. În 2019, a fost transferată la Judecătoria Chișinău și a fost nevoită să depună singură declarația. Cazacliu a spus că atunci a apăsat din întâmplare un buton greșit și, în loc să depună declarația, a salvat-o. Judecătoarea a subliniat că a explicat deja acest lucru Autorității Naționale de Integritate, iar membrii acesteia au fost de acord cu argumentele sale.
Judecătorul Andrian Ciobanu: alimente și haine de la socri și Loteria Națională
Audierea lui Andrian Ciobanu a avut loc pe 15 ianuarie și a durat aproximativ o oră. Comisia vetting a calculat că, în perioada 2011-2022, cheltuielile familiei judecătorului ar fi depășit veniturile cu 722.000 de lei.
Judecătorul nu a fost de acord cu aceste calcule. Ciobanu a declarat că membrii comisiei au primit date estimative de la Biroul Național de Statistică cu privire la sumele pe care le poate cheltui o familie. El susține că nu a cheltuit bani pe alimente, deoarece le primea de la părinții soției sale, care aveau o gospodărie mare. Judecătorul a mai spus că foștii săi socri vindeau îmbrăcăminte la piață și îi aprovizionau cu haine și încălțăminte atât pe el, cât și pe nevasta și copiii săi.
O parte considerabilă a interviului a fost dedicată faptului că, în anii 2021 și 2022, Ciobanu a transferat peste 730.000 de lei în contul Loteriei Naționale, deși salariile sale au însumat în acea perioadă circa 530.000 de lei. Candidatul susține că, și în acest caz, calculele sunt inexacte. Potrivit lui, el a pierdut la loterie aceiași bani pe care i-a câștigat, astfel încât din exterior ar putea să pară că a cheltuit mai mult decât a câștigat.
„Pentru mine, este frustrantă chestia aceasta de loterie, dar, mă rog, am fost în perioada de divorț. Probabil, de aceea și am jucat. Eu puneam două mii, câștigam cinci, acelea cinci le puneam din nou. În loterie se înregistra depunerea de 5.000, dar, de fapt, o parte din banii aceștia erau câstiguri pe care le-am declarat”, a spus judecătorul. (În 2021, el a indicat în declarația pe venit că a câștigat 149.000 de lei).
De asemenea, membrii comisiei l-au întrebat cât de etic a fost, în opinia lui, faptul că a făcut peste 120 de transferuri în contul loteriei în timpul orelor de muncă. Ciobanu a răspuns că prevederile Codului de etică nu-i interzic unui judecător să joace la loto și că el consideră că acest hobby este o „chestiune personală”. Magistratul a mai spus că Loteria Națională este o întreprindere de stat, care activează legal, dar regretă că a jucat la loto.
Un alt subiect de discuție a fost un posibil conflict de interese. Potrivit datelor comisiei, Ciobanu a examinat peste 20 de dosare la care au lucrat avocați cu care a călătorit în străinătate. Judecătorul a confirmat că a plecat o dată cu ei din Moldova, dar, potrivit lui, s-au odihnit separat, pentru că el își dorea să stea în singurătate după divorț.
Andrian Ciobanu a spus că a examinat toate acele dosare împreună cu alți doi colegi, iar acum avocații respectivi nici nu mai vorbesc cu el.
„Din 31 de cauze care au fost examinate doar în două cauze acești avocați au avut câștig de cauză. În rest, pretențiile acestor doi avocați sau au fost admise parțial [sau au fost respinse]”, a precizat judecătorul.
Avocatul Ion Buruiană: aproape un milion de lei în numerar și cărți de 1.700 de euro
Interviul lui Ion Buruiană a avut loc pe 16 ianuarie și a durat aproape o oră și jumătate. În timpul audierilor, membrii comisiei l-au întrebat despre cheltuieli, care, potrivit calculelor lor, depășeau veniturile anuale ale avocatului (diferența era între 19.000 de lei, în 2012, și 176.000 de lei, în 2021).
Potrivit lui Buruiană, comisia nu a ținut cont de faptul că, la sfârșitul anului 2010, el avea economii în numerar: aproximativ 70.000 de lei și 14.000 de euro, pe care i-a câștigat ca salariu atunci când a predat în Franța. El a explicat că nu a depus acești bani la bancă pentru că era o perioadă de instabilitate.
Membrii comisiei au mai aflat că în 2012 Buruiană a informat Serviciul Fiscal că are 970 mii lei în numerar. Avocatul a spus că nu-și amintește despre această declarație și nu știe în ce circumstanțe a depus-o. El a presupus că a vrut să profite de amnistia fiscală, dar că de fapt nu avea o asemenea sumă.
În 2018, soția arbitrului a primit o compensație de 32.000 de euro prin hotărâre judecătorească, pentru concediere ilegală, de la Ambasada Ungariei în R. Moldova. Banii au fost transferați pe contul fiicei candidatului, deschis în România. Ion Buruiană a spus că a făcut acest lucru pentru că se gândea să se mute cu soția la București. Ulterior, o parte din bani au fost aduși în Moldova în sume mici, care nu trebuie declarate. O altă parte a banilor a fost folosită pentru a organiza nunta fiicei. Membrii comisiei au întrebat de ce familia candidatului nu a declarat banii nici în România, nici în R. Moldova. Buruiană a răspuns că despăgubirile nu sunt impozabile.
Membrii comisiei l-au întrebat pe Buruiană și despre vânzarea unei colecții de carte veche contra unei sume de 1.700 de euro. Candidatul a povestit că a fost nevoit să vândă cărțile pentru a plăti studiile fiului său la un liceu privat. Buruiană nu a dezvăluit numele cumpărătorului, spunând doar că este vorba despre un prieten care a dorit să rămână anonim. Nu au semnat un contract de vânzare, iar venitul nu a fost declarat, deoarece prietenul i-a dat banii în patru tranșe, cu sume mai mici decât cele care trebuie declarate.
Un alt subiect a fost cel al transferurilor de bani făcute de soția lui Ion Buruiană. Aceasta i-a transferat peste 14.000 de euro în 2021 și 2022. Candidatul a spus că suma reprezenta venitul pe care soția sa l-a obținut în Italia. La început a lucrat neoficial, iar apoi a semnat un contract de muncă.
„Este un lucru cunoscut că practic toți moldovenii care pleacă la lucru (peste hotare) la etapa inițială lucrează la negru, până își găsesc un loc de lucru ca să încheie un contract”, a motivat avocatul și a promis că va furniza copii ale contractelor de muncă ale soției.
Buruiană a încheiat interviul spunând: „Dumnezeu să binecuvânteze Republica Moldova, să o ajute să-și creeze un sistem de justiție adevărat”.
