Candidații la funcția de judecător la CSJ sunt supuși unei verificări speciale privind integritatea financiară și etică, cunoscută sub denumirea de „vetting”. Conform planului autorităților, noul CSJ urmează să fie alcătuit din 11 magistrați și nouă juriști. Comisia vetting poate primi informații despre candidați de la serviciul fiscal, de la vamă, de la bănci și de la instituțiile de drept. Orice nelămuriri sunt discutate apoi în cadrul interviurilor publice.
Cei care vor primi un aviz favorabil din partea comisiei vor avea dreptul să devină judecători ai CSJ, însă decizia finală va fi luată de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Avocata Aliona Ciocanu: moștenirea tatălui și o mașină de 60.000 lei
Membrii comisiei vetting au audiat-o pe avocata Aliona Ciocanu la 16 ianuarie, timp de aproape o oră și jumătate. Potrivit estimărilor comisiei, candidata ar fi avut „venituri nejustificate” în anii 2011-2022. De exemplu, Aliona Ciocanu a moștenit de la tatăl său circa 150.000 de lei. Experții se îndoiesc că tatăl avocatei i-ar fi putut lăsa o astfel de moștenire dacă, potrivit calculelor lor, suma respectivă constituie 64% din veniturile lui.
Aliona Ciocanu susține, însă, că tatăl său avea suficiente surse de venit pentru a economisi o astfel de sumă. Avocata a spus că acesta a lucrat ca instructor auto chiar și după ce s-a pensionat, iar cu puțin timp înainte să moară, și-a vândut mobila, mașinile și instrumente muzicale. Ciocanu a precizat că tatăl său i-a lăsat bani pentru a-i organiza înmormântarea.
Candidata nu a fost de acord cu calculele comisiei, potrivit cărora, ar fi avut „venituri nejustificate”. Ea a explicat că a economisit bani în fiecare an, începând cu 2010, dar nu a putut da cifre exacte deoarece nu a ținut o evidență strictă. Ciocanu a spus că și soțul său a avut venituri în acea perioadă, dar nu cunoaște detaliile pentru că a divorțat ulterior. „Eu nu i-am verificat banii, nici nu am așa posibilitate”, a subliniat avocata.
Un alt subiect de discuție a fost moștenirea primită de soțul candidatei de la tatăl lui. Ea a pus la dispoziția comisiei o declarație a soacrei sale, care a spus că soțul ei a lăsat aproximativ 150.000 de lei celor doi fii ai săi.
De asemenea, membrii comisiei au vrut să afle cum a reușit avocata să cumpere un autoturism Renault Captur cu 60.000 de lei în anul 2021, deși, potrivit Serviciului Vamal, acesta ar fi trebuit să coste 85.000 lei, iar taxa vamală a fost 21.000 lei. Aliona Ciocanu a spus că vânzătorul s-a ocupat de procedurile vamale. Potrivit spuselor ei, acesta poate confirma pe propria răspundere că i-a vândut mașina cu 60.000 lei. Ciocanu crede că vameșii nu au ținut cont de faptul că automobilul era în stare proastă. Ea a adăugat că nu a avut „niciun interes” să subestimeze prețul.
Procurorul Ion Tețcu: produse alimentare de la părinți și o plângere la CEDO
Procurorul Ion Tețcu a fost audiat pe 17 ianuarie. Potrivit calculelor comisiei, el ar fi avut „venituri inexplicabile” în 2021 și 2022. Candidatul a explicat că, atunci când a trimis comisiei declarația pe venit pentru ultimii 5 ani, nu și-a amintit imediat de economii. După întrebările de precizare ale comisiei, a făcut calcule suplimentare și a informat comisia că a avut 205.000 lei în economii. Dintre acestea, aproximativ 96.000 lei erau economii din anii precedenți și 60.000 lei de la un cumătru, care i-a rambursat o datorie luată în 2019.
Procurorul nu a fost de acord cu calculele comisiei referitoare la suma pe care ar fi trebuit să o cheltuiască pe mâncare. Tețcu a spus că nu avea o locuință proprie, așa că era nevoit să economisească pentru chirie, de aceea nu își permitea să mănânce în localuri și primea produse alimentare de la părinții săi, care locuiesc în raionul Telenești.
„Din punctul meu de vedere, comisia nu trebuie să pornească de la ideea că toate produsele trebuie să fie procurate. Dacă aș merge pe ideea aceasta, păi, atunci ar trebui să părăsesc sistemul în care muncesc și să plec în diasporă”, a spus candidatul.
Alte întrebări au fost legate de plângerea depusă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Tețcu a explicat că este în serviciul statului de 23 de ani, însă statul nu l-a asigurat cu o locuință de serviciu. El a spus că a epuizat toate căile de a-și face dreptate în R. Moldova și de aceea s-a adresat la CEDO.
„Statul este obligat să mă asigure cu apartament de serviciu. Nu doresc ca nimeni să-mi dea [apartament] în proprietate”, a spus procurorul.
Membrii comisiei l-au mai întrebat pentru ce a luat două credite de la bănci în 2021 (de 300.000 lei și 60.000 lei). Procurorul a spus că a încercat să cumpere un apartament, dar tranzacția a eșuat, așa că a decis să cumpere o mașină, pentru care a plătit aproximativ 370.000 lei.
În perioada 2013-2016, procurorul nu a inclus în declarațiile sale pe venit remitențe de la rudele soției sale. Potrivit candidatului, soția nu l-a informat despre aceste transferuri, iar după ce a aflat de ele, a corectat declarațiile.
Un alt set de întrebări a vizat automobilul Mercedes Benz, pe care sora procurorului l-a cumpărat în 2015, pe când era studentă. Membrii comisiei au aflat că aceasta a plătit 6.000 de euro, deși mașini similare costau aproximativ 10.000 de euro. Tețcu a explicat că fratele său și-a ajutat sora să cumpere mașina și că nu cunoaște detaliile. Procurorul a precizat că a indicat mașina în declarații pentru că el și soția sa au folosit-o la nevoie.
Avocata Irina Iacub: traiul la socri și împrumutul de la soră
Interviul cu avocata Irina Iacub a avut loc pe 17 ianuarie și a durat aproximativ o oră. Principalul set de întrebări s-a referit la achiziționarea unui apartament, în 2020. Conform calculelor comisiei, familia Irinei Iacub nu avea suficienți bani pentru a cumpăra un imobil. Avocata a declarat că avea nevoie de apartament pentru că se afla în „circumstanțe dificile” după ce divorțase de soțul său.
Cea mai mare parte a banilor pentru procurarea apartamentului, 15.000 euro, i-ar fi dat cu împrumut sora sa, la rugămintea mamei lor. Încă 5.000 euro ar fi fost economiile părinților, 2.000 euro ar fi fost împrumutați de mama avocatei, iar alte 3.000 euro - de ea însăși.
Iacub a povestit că apartamentul a fost cumpărat de părinți, pentru ca ea să nu fie nevoită să-l împartă cu soțul în timpul divorțului, iar câteva luni mai târziu, mama i l-a făcut cadou.
Membrii comisiei au avut îndoieli că sora ei ar fi putut câștiga atât de mulți bani. Candidata i-a asigurat că sora sa are un pașaport românesc, care-i permite să muncească peste hotare, unde a câștigat 12.000 euro numai în 2016. Comisia a întrebat-o de ce sora nu i-a pus nicio condiție pentru restituirea datoriei. Iacub a răspuns că i-a promis surorii că va începe să întoarcă banii atunci când copiii săi vor avea un loc de muncă.
„În cel mai rău caz, cred că voi pleca peste hotare, să câștig acolo”, a spus avocata.
Un alt set de întrebări a vizat cheltuielile familiei candidatei în anii 2011-2014. Conform calculelor comisiei, cheltuielile ar putea depăși veniturile cu aproximativ 50%. Irina Iacub a declarat că în 2011 soțul său a demisionat, iar familia ar fi fost nevoită să se mute la socrii ei, care aveau o gospodărie mare.
De asemenea, ea nu a fost de acord cu calculele bazate pe datele Biroului Național de Statistică (BNS). Candidata a subliniat că în structura de cheltuieli a BNS sunt incluse concediile, pe care ea nu și le putea permite, și achiziționarea de mobilier, de care nu avea nevoie pentru că nu avea o casă.
„Odată ce am venituri, să spunem de 5.000 de lei, eu nu pot trăi cu 10.000 de lei, pe care îi prognozează statistica”, a spus avocata.
