Cioloș e șeful Renew Europe, cu sprijinul Franței, căreia îi rămâne tributar

Dacian Cioloş, liderul Partidului PLUS. 7 martie 2019

Pe vremea când era comisar european pentru agricultură, Cioloș fusese poreclit „al doilea comisar al Franței”. Acum el e cunoscut drept: „Macron al României”.

Dacian Cioloș a fost ales miercuri 19 iunie președinte al formațiunii transnaționale din Parlamentul European Renew Europe, formată în jurul fostului grup ALDE și al europarlamentarilor lui Emmanuel Macron din La République en Marche (LREM).

Principala rivală a lui Cioloș la șefia grupului a fost olandeza Sophie in 't Veld. Ea avea de partea ei experiența (eurodeputată de 15 ani, din 2004), limbile (engleză impecabilă, ca orice olandez, franceză, italiană), studiile (istorie medievală), violența verbală (o oratoare de temut), reputația de progresistă (apărătoare LGBT și faptul că este o mare hăcuitoare de despoți est-europeni precum Viktor Orban sau Liviu Dragnea), dar mai ales… faptul că este femeie, într-un Parlament European tradițional dominat de bărbați.

Dacian Cioloș s-a bucurat însă în primul rând de sprijinul principalei formațiuni din Renew Europe, cei 21 de membri ai formațiunii lui Macron LREM. Grupul Renew Europe ar fi trebuit în realitate să fie condus în mod natural de șefa francezilor lui Macron, Nathalie Loiseau, dacă aceasta nu și-ar fi rupt aripile încă din start.

Într-un episod care i-a lăsat pe mulți cu gura căscată, franțuzoaica Nathalie Loiseau, care era prevăzută să conducă grupul, a ținut o conferință de presă în Parlamentul European la Bruxelles, în care, cu o lipsă totală de diplomație, și-a atacat colegii, inclusiv pe Guy Verhofstadt, arătând astfel că ea nu înțelesese câtuși de puțin cum funcționează un grup parlamentar transnațional.

Așa încât, francezii trebuind să se facă mai discreți, a fost sprijinit Dacian Cioloș. Având sprijinul lui Macron, Cioloș l-a avut în mod automat si pe cel al fostului lider al grupului ALDE din Parlamentul European, Guy Verhofstadt. Acesta, de altfel, l-a felicitat de îndată pe Dacian Cioloș, amintind că fără sprijinul Renew Europe niciun fel de majoritate solidă și stabilă nu va putea fi formată în viitorul Parlament.

Cu 108 membri, Renew Europe, conduși acum de Cioloș, sunt a treia formațiune din Parlamentul European...

Cu 108 membri, Renew Europe, conduși acum de Cioloș, sunt a treia formațiune din Parlamentul European, după PPE si socialiști. Numărul lor ar putea însă scădea ușor, dacă Macron își pune în aplicare amenințarea de a exclude cei 8 membri ai grupului spaniol Ciudadanos, din pricina asocierii acestora, în mai multe regiuni în Spania, cu extrema dreapta din Vox. Ciudadanos au 7 eurodeputați și făceau parte din ALDE și în precedenta legislatură.

„Am dovedit că merităm încredere la alegerile din 26 mai, am dovedit că suntem parte integrantă a forțelor politice relevante ale Europei. Vom continua să aducem cât mai mult din Europa în România prin activitatea noastră la Bruxelles și în cabinetele de europarlamentari pe care le vom deschide în toată țara. Acum trecem la pasul următor și începem construcția politică internă prin care să le oferim cetățenilor români un viitor așa cum îl merită”, a scris Dacian Cioloș, pe Facebook.

Pro România, formațiunea condusă de Victor Ponta, care are doar doi eurodeputați, nu a fost acceptată în Renew Europe, în urma refuzului lui Dacian Cioloș.

### Vezi și... ### Dacian Cioloș: În Alianța 2020, R. Moldova o să aibă un aliat și un susținător natural (VIDEO)

Cioloș va rămâne însă tributar francezilor, care vor domina în continuare orientarea grupului şi deciziile. Nu este prima data când se întâmpla acest lucru.

Pe vremea când era comisar european pentru agricultură, Cioloș fusese poreclit „al doilea comisar al Franței”. Acum el e cunoscut drept: „Macron al României”.

### Vezi și... ### Dacian Cioloş: „Divizarea, ura, agresivitatea pot aduce voturi pentru PSD, dar ne vor distruge ca popor”

La fel, nu este limpede dacă mesajul său pro-european va merge atât de departe pe cât mersese predecesorul său în fruntea ALDE, federalistul Guy Verhofstadt, care, împreună cu fostul șef al ecologiștilor și liderul revoltei studenţeşti din Franța lui mai 1968, Daniel Cohn-Bendit, publicase chiar un „Manifest pentru Statele Unite ale Europei”.