Avantajul de-a ține un blog, cum e cel pe care îl țin zilnic la Europa Liberă despre criza din Ucraina, de la tulburările de pe Maidan din decembrie 2013 încoace (Criza din Ucraina. LiveBlog) este acela că permite căutarea rapidă a oricărui detaliu, element sau incident survenite de atunci, în orice zi. Așa se face că o căutare rapidă face să iasă și anunțul că din 2014 trustul ucrainean de gaze naturale Burisma avea să-l angajeze pe Hunter Biden, exact în momentul în care tatăl său Joe Biden ocupa postul de vicepreşedinte în administraţia Obama.
Joe Biden (stânga) și fiul său Hunter Biden
Hunter Biden a făcut parte din conducerea (board of directors) companiei Burisma din mai 2014 până în aprilie 2019, iar poziţia sa a generat preocupări privind un posibil conflict de interese, dat fiind că tatăl său, Joseph Biden, era vicepreşedintele SUA.
El putuse însă fi angajat deoarece Departamentul de Stat a stabilit chiar atunci, în 2014, că nu exista un conflict de interese, argumentul fiind că Hunter Biden era "persoană privată".
Acuzațiile lui Trump
Presiunile lui Donald Trump asupra Ucrainei în direcția investigării activităților lui Hunter Biden aveau să facă la rândul lor obiectul unei anchete a Camerei Reprezentanţilor, majoritar democrată. Donald Trump a fost în cele din urmă vizat de o procedură de destituire (impeachment), dar a sfârșit prin a fi achitat.
Acea tentativă eșuată de impeachment, lansată anul acesta în februarie împotriva lui Trump în Senatul SUA, a readus în atenția generală Ucraina, o țară relativ importantă ca populație în estul Europei (44 milioane), dar paralizată din 2014 încoace de problemele sale cu regiunile secesioniste din est (Donbas) sprijinite de Rusia și cu corupția generalizată din întreaga administrație și din clasa politică.
### Vezi și... ### Primul an al lui Zelenski: A promis schimbări radicale, cum s-a descurcat?
Trump s-a văzut acuzat de democrați că și-ar fi „folosit puterea pentru a face presiune” asupra președintelui Volodimir Zelenski al Ucrainei, suspendând o vreme o tranșă a ajutorului militar SUA, de circa 400 milioane dolari, și condiționând continuarea ajutorului de deschiderea unei anchete ucrainene asupra activităților trecute ale fiului lui Biden.
Trump și aliații lui continuă să se străduie să-l discrediteze pe Joe Biden, căutând să arate că ar fi fost ceva ilegal în faptul că fiul său Hunter a fost o vreme membru în conducerea firmei ucrainene de gaz natural Burisma. Acuzația a reapărut în timpul dezbaterii televizate dintre cei doi din 29 septembrie.
Viitorul relațiilor SUA – Ucraina
Experții sunt însă de acord că nimic din toate acestea nu va avea vreo incidență asupra relațiilor SUA – Ucraina de după alegerile din noiembrie, indiferent cine va deveni președinte. Viitoarea administrație, fie Trump fie Biden, va continua să acorde ajutor militar Ucrainei, care are nevoie de un sprijin permanent în eforturile de a pune capăt revoltei militare sprijinite de Rusia din Donbas.
Ucraina mai dorește și să-și reducă dependența de Rusia în chestiunea energetică și refuză în continuare să accepte anexarea Crimeei, survenită în 2014. Statele Unite insistă însă ca guvernul de la Kiev să-și continue reformele și, mai ales, să facă mai mult împotriva înaltei corupții.
O victorie a lui Trump ar aduce însă o serie de incertitudini. În precedenta sa campanie prezidențială, Donald Trump a dat de înțeles că ar putea recunoaște anexarea Crimeei și a spus că populația de acolo „ar vrea mai degrabă să fie în Rusia”.
Donald Trump și Ucraina
Un fost ambasador SUA la Kiev, Steven Pifer, i-a declarat astfel reporterului Europei Libre Todd Prince că Trump ar putea considera că are mâinile libere, deoarece constituția SUA îl oprește oricum să încerce să obțină un al treilea mandat. Singurul lucru care l-ar opri să fie mai prietenos față de Rusia este larga majoritate din Congres, care merge dincolo de rivalitățile republicani-democrați și care a dus la un act legislativ precum cel din 2017, Countering America's Adversaries Through Sanctions Act (CAATSA), care, continuând o inițiativă deja începută în administrația Obama, a dus la sancțiuni impuse Rusiei pentru ocuparea Crimeei și pentru amestecul în conflictul din Donbas. Acele sancțiuni nu pot fi anulate decât cu acordul Congresului, iar președintele singur nu poate face nimic acolo.
### Vezi și... ### Președintele Donald Trump și-ar dori o îmbunătățire a relațiilor ruso-ucraineneTot aprobarea Congresului a dus la un ajutor militar permanent pentru Ucraina, care din 2014 până acum se ridică, cumulativ, la 1,5 miliarde dolari și care a inclus un sofisticat echipament anti-tanc, folosit în Donbas. Congresul vede în eforturile lui Putin în Ucraina un prim pas dintr-o strategie de destabilizare a întregii Europe de est.
Chiar și anul acesta, un grup de senatori atât republicani cât și democrați, au făcut să fie votat un ajutor suplimentar de 300 milioane dolari pentru Ucraina, unii afirmând explicit că se urmărește și ideea de a-l menține pe Donald Trump implicat.
Asta pentru că relațiile lui Trump cu chestiunea Ucraineană rămân complicate. La mai puțin de trei luni înainte de victoria lui Trump în 2016, procurorii ucraineni au găsit documente care arătau că șeful de atunci al campaniei lui Trump, Paul Manafort, ar fi primit peste 12 milioane de dolari, sumă nedeclarată în SUA, din partea partidului pro-moscovit al fostului președinte, azi ascuns în Rusia, Viktor Ianukovici. Manafort a fost condamnat la închisoare în SUA, în urma unui proces foarte mediatizat.
În paralel cu asta, mai mulți politicieni și diplomați ucraineni și-au exprimat temerile în legătură cu poziția lui Trump, principala fiind aceea că el ar putea recunoaște anexarea Crimeei. În 2017, Trump s-a arătat foarte rece cu președintele ucrainean de atunci, Petro Poroșenko, în vizita acestuia la Washington
Joe Biden și Ucraina
Joe Biden, ca vice-președinte al lui Obama, a fost la Kiev de șase ori, ultima oară chiar în ianuarie 2017, înainte de inaugurarea lui Trump. Biden a arătat un mare interes pentru stabilitatea Ucrainei încă de la protestele de pe Maidan, din iarna lui 2013 – 2014, protestele care au dus la fuga lui Ianukovici și la schimbarea de regim. El a insistat întotdeauna în legătură cu necesitatea reformelor, pe lângă politicienii ucraineni, dar din toate acestea pentru largul public din SUA rămâne doar faptul că fiul său Hunter a lucrat pentru firma ucraineană Burisma.
Tabăra lui Trump afirmă, de pildă, că atunci când Biden a insistat pe lângă fostul președinte Poroșenko ca acesta să-l dea afară pe procurorul șef Viktor Șokin ar fi făcut-o pentru a-și proteja fiul, pe Hunter. Nu există dovezi pentru a afirma asta, iar tabăra lui Biden subliniază că și alte guverne occidentale cereau atunci înlăturarea lui Șokin, văzut ca pro-rus, corupt și opus reformelor.
Trump repetă că Hunter Biden „a făcut o avere” în Ucraina, profitând de numele tatălui său. Biden își apără fiul spunând că activitatea acestuia în Ucraina „poate că nu arată bine”, dar că el „n-a făcut nimic rău la Burisma”.
Un raport al doi senatori republicani americani, făcut public pe 23 septembrie, ajunge la concluzia că activitatea lui Hunter Biden putea crea un „potențial conflict de interese” care ar fi afectat politica SUA în regiune, dar că nu există elemente care să arate că Joe Biden ar fi făcut vreun demers în sprijinul fiului său.
Totuși, experții estimează că Joe Biden ar avea o atitudine mai favorabilă față de Ucraina decât Donald Trump. Succesorul lui Poroșenko, Volodimir Zelenski, ar fi trebuit să viziteze Casa Albă încă din vara trecută, dar a urmat întreaga afacere a telefonului lui Trump, în care el părea a face presiuni asupra Zelenski pentru a ancheta în legătură cu fiul lui Biden, iar vizita a fost anulată.
Zelenski nu a mai mers la Washington până la urmă, iar Trump, la rândul lui, nu a vizitat niciodată Ucraina.