Igor Boțan: Apariția noilor inițiative și relansarea unor oameni cunoscuți în politică este un fenomen care trebuie salutat

În mai puțin de două săptămâni, trei formațiuni politice s-au lansat în Republica Moldova. E vorba de partidul creat de fostul ideolog al PCRM, Mark Tkaciuk și fostul secretar executiv al comuniștilor, Iurie Muntean; fostul liberal Valeriu Munteanu este ales în fruntea Partidului „Uniunea Salvați Basarabia”, cum a fost redenumită Mișcarea Acțiunea Europeană, iar luni, 22 iulie, s-a anunțat crearea partidului „APEL”, de orientare pro-europeană și se plasează pe partea de centru-stânga a eșichierului politic. Cum poate fi explicată această „îmbulzeală” partinică? Un punct de vedere al analistului politic Igor Boțan, director executiv al „ADEPT”, în dialog cu Diana Răileanu:

Un punct de vedere de Igor Boțan, în dialog cu Diana Răileanu

Europa Liberă: Dle Boțan, au apărut recent câteva partide politice în peisajul politic moldovenesc. Cum se face că Republica Moldova devine tot mai fertilă la capitolul partide politice?

Igor Boțan: „Nu e nimic neobișnuit în această agitație pe spectrul politic, apar noi partide. În Republica Moldova avem înregistrate actualmente 46 de partide politice. Dacă ne comparăm, de exemplu, cu Spania, unde sunt mii de partide, Republica Moldova arată relativ bine. Este dreptul cetățenilor de a se asocia în partide și de a încerca să se promoveze în politică pentru a soluționa problemele cu care se confruntă cetățenii.”

Europa Liberă: Totuși, întrebarea care îmi apare, dle Boțan, este: dacă sunt atât de multe, de ce cunosc oamenii atât de puține? Pentru că, iată, colega noastră Valentina Ursu merge în teritoriu și când îi întreabă pe oameni ce partide cunoașteți, îi poți număra pe degetele de la o mână, cred.

Igor Boțan: „Eu cred că în țara asta există savanți politologi, care ar avea probleme să vă enumere partidele politice sau să vă vorbească despre activitatea acestora. Partidele politice trebuie să se bucure de aceleași drepturi în activitatea lor, deja depinde de modul cum se manifestă și cum se fac observate aceste formațiuni de către mass-media, de către cetățeni. Este incorect atunci când partidele politice, bunăoară, fac reproșuri mass-media, pentru că mass-media vrea să reflecte fenomene, evenimente și nu doar să spună cetățenilor că există atâtea partide sau a mai apărut un partid nou, deși acest lucru este oarecum interesant. Depinde de activitatea partidelor, de capacitatea lor de a crea fenomene și evenimente atractive pentru mass-media și pentru cetățeni.”

Europa Liberă: În mai puțin de două săptămâni, deci foștii comuniști Mark Tkaciuk și dl Iurie Muntean au anunțat o nouă formațiune politică, schimbarea la față a Mișcării Acțiunea Europeană în frunte cu dl Munteanu, luni, astăzi a apărut Partidul „APEL”. De ce nu o jumătate de an în urmă? De ce anume acum această emulație partinică?

Igor Boțan: „Este evident că s-a întâmplat ceva și acest ceva s-a întâmplat în luna iunie, atunci când a fost constituită această alianță nefirească, care a dat un suflu nou speranțelor că Republica Moldova poate fi cumva reanimată, adusă în albia normalității și de aceea cred că este un fenomen care trebuie salutat, că apar noi inițiative, oameni cunoscuți care se lansează sau se relansează în politică. Trebuie să menționăm din start că atât Valeriu Munteanu, de exemplu, care a devenit președinte al acestui nou partid – „Uniunea Salvați Basarabia” – și Mark Tkaciuk, pe de altă parte, și Iurie Muntean alături de dl Tkaciuk sunt personalități binecunoscute în Republica Moldova și faptul că se relansează în politică cred că trebuie salutat.”

Europa Liberă: Dar vorbind, iată, despre „Uniunea Salvați Basarabia”, există un gol pe eșichierul unionist? Ce i-ar lipsi curentului?

Igor Boțan: „Eu cred că aici contează foarte mult personalitatea dlui Valeriu Munteanu. Este un om foarte tânăr, dacă spunem așa, dar deja e foarte experimentat – a fost deputat în câteva legislaturi, a fost ministru al Mediului în Republica Moldova și a demonstrat că are o capacitate demnă de invidiat, învață din mers. Pe lângă faptul că este jurist, și este un jurist foarte bun, iată, a demonstrat, de exemplu, în funcția ministru că poate produce ceea ce așteaptă toată lumea – politici în domeniu, deși, trebuie să recunoaștem că domeniul pe care l-a controlat Valeriu Munteanu acum se află într-o stare deplorabilă, dar, cel puțin, toată lumea își amintește că, în 2016, Valeriu Munteanu a scos la suprafață o mulțime de nereguli în domeniu, cu tăieri de păduri, cu furturi din bunul public în cadrul acestui segment și a făcut o analiză pertinentă, din punctul meu de vedere, a stării deplorabile din domeniu. Nu știu dacă mai e nevoie de un partid unionist.

Într-adevăr, această formațiune devine a 14-a formațiune unionistă, declarată deschis unionistă. Din 46 de partide politice din Republica Moldova, iată că avem 14 care promovează unionismul. Ceea ce m-a mirat la Valeriu Munteanu este că insistă pe geopolitică, deci vede problema Unirii ca o problemă pur geopolitică și pune accentul pe conservatorism, a dedicat în discursul domniei sale destul de mult timp rolului Bisericii Ortodoxe Române, Mitropoliei Basarabiei pentru a combate influența rusească prin intermediul, hai să spunem așa, Bisericii Ortodoxe Ruse. Acest lucru cumva este straniu, pentru că Valeriu Munteanu vine dintr-un partid liberal și, probabil, accentele puse preponderent pe rolul Bisericii oarecum stârnesc nedumerire. Și mai există un aspect care, din punctul meu de vedere, poate fi un fel de impediment pentru cariera politică nouă a lui Valeriu Munteanu – această mișcare, Acțiunea Europeană, de fapt, și-a ținut ultimul congres pe 13 martie 2011, la care a adoptat decizia de autodizolvare, iar liderii partidului – dl Veaceslav Untilă, dl Iurie Colesnic și dl Anatol Petrenco – au fost cooptați în Biroul Politic al Partidului Liberal. Deci, aici e o confuzie și cred că Valeriu Munteanu și noua formațiune trebuie să rezolve această problemă, pentru că se pare că, după congresul de autodizolvare, liderii acestui partid nu au mai trecut pe la Ministerul Justiției să depună actele și să informeze oficial despre deciziile congresului. Acum nu cred că este la îndemâna dlui Munteanu, ținând cont de capacitățile domniei sale, de elanul pe care l-a demonstrat, acum să se afle în această postură și să explice oamenilor de ce a fost nevoie să preia această formațiune care, prin hotărârea congresului, s-a autodizolvat”.

Europa Liberă: Dle Boțan, ne-am referit foarte pe scurt la ieșirea la rampă a doi foști comuniști, trebuie să precizăm, după o sincopă îndelungată, după o perioadă îndelungată, în care, cel puțin politic, nu au fost activi domniile lor Mark Tkaciuk și Iurie Muntean. Formațiunea pe care o lansează, spun ei, va fi de orientare de stânga și urmează să „rezolve interesele sociale neinteresante altor partide”. Întrebarea mea este: care-i miza acestui duet?

Igor Boțan: „Trebuie să pornim de la însăși figura dlui Tkaciuk, care este un intelectual și în ultimii cinci ani de zile s-a preocupat de cercetări științifice. Este redactorul unei reviste foarte cunoscute, care își dedică paginile unui domeniu foarte interesant, cum este arheologia și au deschis împreună cu Iurie Muntean, dacă nu greșesc, aici, în Republica Moldova o librărie, o bibliotecă a civilizațiilor. Deci, dacă pornim de la figura dlui Mark Tkaciuk, trebuie să facem câteva precizări. În primul rând, Mark Tkaciuk a declarat public mai mulți ani în urmă că este un promotor și un adept al ideilor lui Antonio Gramsci, fost comunist italian, care a făcut o analiză atât a totalitarismului, cât și a liberalismului și este un fel de figură premergătoare pentru ceea ce se numește doctrina politică comunitară. Deci, dacă citim atent mesajul lui Mark Tkaciuk, putem ghici că Mark Tkaciuk, împreună cu colegul domniei sale Iurie Muntean, ar dori, probabil, să exploreze acest domeniu – domeniul comunitar – și am văzut mesajele: nici un fel de elitarism, nici un fel de oligarhie. Cetățenii care au idei, care vor să promoveze anumite lucruri concrete în societate pot adera la această formațiune.

Trebuie să recunoaștem că potențialul intelectual al acestui duet este foarte înalt și cred că, din acest punct de vedere, este benefic faptul că astfel de oameni se relansează aici. Sunt convins că asta va produce pe scena politică din Republica Moldova, dacă nu un seism, cel puțin va stârni interes pentru modul în care acești oameni se relansează. Ei sunt în această nișă a oamenilor activi care pun accentul pe comunitarism, că noi suntem ființe umane, sigur avem drepturi individuale, dar ne putem rezolva problemele doar în comunitate, fiind activi. Așteptările mele sunt că e vorba de un proiect original, pentru că, așa cum spuneam, sunt oameni foarte bine educați și care anterior au demonstrat că au idei, ca să amintesc aici reforma Partidului Comuniștilor din martie 2008. Reformatorul principal a fost dl Mark Tkaciuk, după care peste un an de zile, ne amintim reforma liberală a Partidului Comuniștilor, acea amnistie fiscală, susținere pentru business, deci toate aceste lucruri, din punctul meu de vedere, s-au petrecut, s-au întâmplat datorită eforturilor dlui Mark Tkaciuk. Și amintim, de asemenea, că acești politicieni și-au depus, cel puțin, Mark Tkaciuk și-a depus mandatul de deputat atunci când opiniile domniei sale au venit în contradicție cu cele ale liderului Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin, și când ratingul Partidului Comuniștilor – nu trebuie să uităm de acest lucru – era peste 40 la sută, aproximativ 45%. Deci, sunt oameni care sunt principiali și nu contează că foarte mulți în țara noastră nu le împărtășeau ideile.”

Europa Liberă: Și spre final, dle Boțan. Nu pot trece cu vederea faptul că Partidul Democrat a anunțat că-și amână pentru septembrie congresul extraordinar, care trebuia să aibă loc pe 27 iulie și la care formațiunea urma să-și aleagă noua conducere. PD a rămas fără președinte. De ce și-ar lua acest respiro? Este unul strategic? De regrupare? Pentru că cu greu îmi imaginez că în PD nu s-ar găsi cineva care să ia un loc de frunte.

Igor Boțan: „Partidul Democrat, după ce a fost constituit în 1997, a fost un partid care cumva balansa între dreapta și stânga și era un partid atractiv pentru toți concurenții politici care aveau nevoie de aliați, de parteneri, fie că a fost vorba de Partidul Comuniștilor, care dorea ca Partidul Democrat să-i fie aliat, fie că era vorba de segmentul de pe centru-dreapta, care avea nevoie de democrați pentru a forma o coaliție majoritară. Ei, ceea ce s-a întâmplat după ce Vlad Plahotniuc a preluat conducerea acestui partid este că toți partenerii Partidului Democrat au fost, pur și simplu, nimiciți. Și acest partid iată că s-a pomenit în situația că nimeni nu-și dorește să aibă de-a face cu el. Deci a devenit un partid paria și acum pentru această formațiune problema de bază este cum dintr-un partid paria poate reveni la situația pe care această formațiune a avut-o până la momentul în care Vlad Plahotniuc a preluat conducerea. Pentru a găsi o soluție la această problemă, e nevoie de ceva timp, e nevoie de repoziționare, e nevoie de transmiterea unor mesaje, e nevoie de democratizarea vieții interne de partid. Cred că nici ei în prezent nu mai știu cum de s-a întâmplat că partidul a ajuns în acest impas atunci când părea că toate pârghiile sunt în mâinile formațiunii. Acest lucru odată întâmplat iată că face ca această formațiune să nu-și mai găsească locul, să fie într-un fel de derută, iar pentru ieșirea din această stare e nevoie de ceva timp.”