Comisia UE vrea să pună capăt diferențelor de remunerare dintre femei și bărbați

Numai șase țări oferă o egalitate totală între bărbați și femei, a fost concluzia unui studiu publicat de Banca Mondială.

Comisia UE vrea să pună capăt diferențelor de remunerare dintre femei și bărbați

Cele șase sunt: Belgia, Danemarca, Franța, Letonia, Luxembourg și Suedia. E revelator că toate șase sunt țări occidentale sau nordice ale Uniunii Europene, trei dintre ele, Belgia, Franța, Luxembourg, fiind chiar țări fondatoare.

În Europa, una din țările unde, în mod paradoxal, inegalitățile continuă, este Germania, cunoscută, de pildă, pentru faptul că la funcții egale, cu responsabilități egale, femeile continuă sa câștige mai puțin decât bărbații.

Așa încât, Comisia Europeană a anunțat că va prezenta reguli pe care le dorește obligatorii în acest sens, săptămâna viitoare, după ce proiectul de legislație fusese amânat de câteva ori. Proiectul, cunoscut deja în linii mari, enumeră o serie de obligații pentru angajatori, cum ar fi aceea de a furniza totalitatea informațiilor salariale (anonime) defalcate în funcție de tipul de muncă și de sexul angajaților.

Tot așa, firmele cu mai mult de 250 de lucrători ar trebui să raporteze diferențele salariale de gen și să remedieze orice dezechilibre nejustificate. Obiectivul este de a împuternici lucrătorii „să detecteze și să dovedească o posibilă discriminare bazată pe sex”, se arată în proiect. De asemenea, recrutorilor li se va interzice să întrebe candidații despre salariile lor actuale, pentru a evita reproducerea situațiilor anterioare în noua întreprindere.

Perpetuarea diferențelor de remunerare dintre femei și bărbați

Chiar și astăzi, in ciuda legislației favorabile si a discriminării pozitive impuse de sus, in multe tari ale Europei occidentale continuă o discriminare in salarii. Germania, am spus, e cunoscuta, de pilda, pentru faptul ca la funcții egale, cu responsabilități egale, femeile continua sa câștige mai putin decât bărbații.

În Franța, un proiect de lege care impune egalitatea salarială între bărbați și femei a fost depus abia în 2005, însă nu a fost adoptat încă nici până acum.

La nivel european, se poate constata, atunci când se face media tarilor membre, ca doar un sfert din ministri sunt femei, in vreme ce numarul femeilor deputate in parlamentele tarilor membre, abia daca depaseste 20%, iar asta in condițiile in care studiile demografice arata ca in Europa femeile sunt mai numeroase decit barbatii.

Și, desigur, rămân situațiile greu de calculat și de apreciat în cifre și procente. Pentru că, indiferent de natura legislației, ea va fi aplicată diferit în disciplinatele țări nordice, protestante, în care evoluția mentalităților a făcut să fie acceptate până și femei pastori - femei preoți -, sau în țările mediteraneene, de cultură machistă si patriarhală, cum ar fi Grecia, Cipru sau Italia.

***

În Republica Moldova o femeie ar trebui să lucreze aproape două luni mai mult ca să aducă acasă un câștig comparabil cu veniturile obținute de un bărbat într-un an de zile. Decalajul între salariul mediul al femeilor și bărbaților crește de la an la an şi a ajuns în 2020 la 14%. Altfel spus femeile au ratat anul trecut venituri de peste 17 mii de lei, arată un recent studiu realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare. Există un şir de factori obiectivi care explică diferențele salariale. Femeile se regăsesc într-o pondere mai mare în sectoarele și pozițiile mai prost plătite. La etapa de promovare în carieră bărbații sunt mai avantajați. Femeile acceptă salarii mai mici decât bărbații şi sunt, în medie, antrenate mai mult în muncă neplătită, adică în treburile casnice. Studiul arată însă că îşi fac efectul şi factorii subiectivi, mai exact fenomenul discriminării tacite a femeilor.

Criza provocată de pandemia de coronavirus a aprofundat inegalitățile de gen pe piaţa muncii. Datele Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare arată că în rândul femeilor s-au înregistrat pierderi mai mari a locurilor de muncă şi a veniturilor. Una din cauze este că femeile sunt angajate preponderent în sectoarele cele mai afectate de criza sanitară. Experta organizaţiei Natalia Covrig atrage atenţia însă că odată cu relaxarea restricțiilor sanitare şi reluarea majorităţii activităţilor economice femeile nu au revenit pe piața muncii:

„Acest lucru se explică în primul rând prin faptul că se păstrează această dificultate de a combina viaţa de familie, cu cea profesională. Adiţional, la momentul actual, femeile se confruntă cu problema accesului mai redus la serviciile de educaţie, deşi acestea s-au redeschis, au un program mixt, respectiv nu întotdeauna acesta coincide cu graficul de muncă a femeilor. Respectiv ele au fost puse în situaţia de a alege între responsabilitățile de îngrijire a gospodăriei, familiei şi viaţa profesională.”

Inegalitatea de gen pe piaţa muncii afectează negativ nu doar femeile, dar întreaga societate. Economiştii de la Centrul Expert-Grup au calculat că economia R. Moldova pierde anual zeci de miliarde de lei din cauza inegalităților. Dacă ratele de ocupare, numărul orelor lucrate şi productivitatea muncii ar fi egale când e vorba de femei şi bărbaţi, atunci economia ar câştiga circa 40 de miliarde de lei, adică un spor de aproape 20 la sută la PIB.

Avocata Centrului de Drept al Femeilor Arina Ţurcan-Donţu constată că femeile au dificultăţi la revenirea în câmpul muncii mai ales după naştere, chiar dacă legislaţia a fost de-a lungul anilor modificată şi au fost introduse mai multe instrumente de implicare a bărbaţilor în îngrijirea copiilor:

„Însă tradiţia, specificul cultural şi prejudecățile de gen fac ca această discrepanță dintre femei şi bărbaţi să existe. Mai mult decât atât, aceste prejudecăţi determină femeile să renunţe la viaţa profesională şi să se ocupe de copii şi de familie.”

Dincolo de prejudecăți pentru care nu există remedii imediate, experţii constată că se poate interveni la nivel legislativ pentru a diminua inegalitatea de gen în câmpul muncii. Bunăoară să fie clar definite noţiunile de plată egală pentru munca de valoare egală între femei și bărbați, ceea ce ar facilita raportarea cazurilor de discriminare salarială.