Companiile de construcții din Turcia participă în prezent la majoritatea licitațiilor pentru construcția autostrăzilor din România.
Începând din 2019, firmele turcești - concerne cu prezență internațională, majoritatea înființate în urmă cu peste 50 de ani - au câștigat contracte de peste 3,5 miliarde de euro. Acoperă proiectarea și execuția a peste 200 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres.
Pentru aproape 160 de kilometri contractele sunt în derulare, în timp ce alți aproape 47 de kilometri au fost finalizați.
La acestea se adaugă contracte pentru noile linii de metrou - din București (M6) și Cluj - de peste 2,3 miliarde de euro. Sumele, atât pentru autostrăzi, cât și pentru liniile de metrou, sunt fără TVA.
Avalanșa de companii din Turcia răspunde numărului mare de proiecte de infrastructură lansate în România - finanțate cu bani UE și de la bugetul de stat - afirmă autoritățile române din Transporturi.
„Companiile noastre au experiență mare în proiecte de autostrăzi, tuneluri, viaducte, metrouri, și în Turcia, și în străinătate, au și capacitatea tehnică și specialiștii necesari să le construiască”, spune ambasadorul Turciei în România, Özgür Kıvanç Altan, pentru Europa Liberă.
Fără să aibă restricțiile privind participarea la licitațiile din UE precum companiile din China - Turcia are un acord de asociere economică cu UE, dar nu e parte a acordului privind licitațiile publice - constructorii turci sunt tot mai prezenți pe piața europeană.
Pe autostrăzile din România, companiile turcești au bifat și „bile albe” și „bile negre”, spune președintele Asociației Pro Infrastructura, Ionuț Ciurea.
În opinia sa, companiile din Turcia sunt tot mai prezente în România nu doar pentru că au „know-how-ul” necesar, ci și pentru că sunt dispuse să își asume mai multe riscuri în condițiile unor probleme tehnice sau de finanțare.
Peste 200 de kilometri de autostrăzi, în lucru sau finalizați
Majoritatea contractelor câștigate de companiile turcești în România sunt în derulare.
Alte lucrări au fost finalizate deja. Mai exact, două loturi de pe inelul sudic al autostrăzii de centură a Bucureștiului (A0) au fost contractate în 2019 de grupul Alsim Alarko. Lucrările au demarat în 2020.
Loturile au fost inaugurate „pe bucăți” în perioada decembrie 2023 - iulie 2024, după întârzieri care au durat până la un an și patru luni.
Tronsonul prin care România a depășit, anul trecut, 1.000 de kilometri de drumuri rapide, de pe autostrada Transilvania, a fost de asemenea opera unei companii din Turcia, Nurol.
Tot Nurol construiește și lotul 3 din porțiunea autostrăzii Moldovei A7, între Ploiești și Buzău, precum și un lot din A8, Târgu-Mureș - Miercurea Nirajului, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență - PNRR.
La licitația pentru lotul învecinat, Miercurea Nirajului - Sărățeni (23.5 km), Nurol și Ozaltin au depus singurele oferte - în curs de evaluare - pentru un contract estimat între 660 - 780 milioane de euro.
Mai mult, la licitația pentru cel mai mare contract pentru un singur tronson de autostradă - 1,3 miliarde de euro pentru 41 kilometri de pe autostrada Transilvania, incluzând tunelul Meseș (2,8 kilometri) - oferta câștigătoare a fost declarată, pe 1 noiembrie, cea a companiei turcești Makyol, în asociere cu Ozaltin.
Asocierea turcă a luat fața concernului italian Webuild - al 14-lea cel mai mare constructor din lume și constructorul podului peste Dunăre de la Brăila - dar și grupului de firme UMB, al familiei omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, cu cei mai mulți kilometri de autostrăzi în lucru în România.
În 12 noiembrie, licitația a fost contestată însă de grupul italian Webuild.
Makyol, liderul de asocierea cu Ozaltin, a urcat de altfel pe podiumul constructorilor cu cei mai mulți kilometri de autostrăzi contractați, alături de UMB și Webuild, în condițiile în care a semnat în 2023 contractele pentru toți cei 67 de kilometri de pe A13, între Sibiu și Făgăraș.
Lucrările de pe lotul autostrăzii A1 Sibiu-Pitești, care în această vară au dus la închiderea DN 7, pe Valea Oltului, este construit tot de două companii turcești, Mapa și Cengiz.
În același timp, principalele proiecte de noi linii de metrou - două loturi ale Magistralei M6 din București - și metroul din Cluj au fost contractate de asemenea de asocieri formate din sau conduse de companii turcești.
Valoarea totală a contractelor pentru liniile de metrou, semnate în 2022 și 2023 este de peste 2,3 miliarde de euro, fără TVA.
Pentru metroul din Cluj, Gülermak lucrează împreună cu Alstom din Franța și Arcada din România.
Gülermak are experiență și în alte țări: a lucrat la realizarea unei linii de 15 kilometri de metrou în Dubai, alături de Alstom și de Acciona din Spania.
Grupul turc a realizat linii de metrou și în Istanbul și India și are în lucru un proiect de metrou și în Varșovia, Polonia.
În România, grupul turc a obținut și un contract în care nu a fost lider de asociere. Gülermak lucrează la unul din loturile proiectului de electrificare a căii ferate Cluj-Napoca - Oradea, alături de concernul FCC din Spania. Firma spaniolă a fost lider de asociere în contractul de aproximativ 520 de milioane de euro.
Parteneriatul strategic cu Turcia, revigorat în 2024
Turcia este principalul partener economic non-UE al României și, din 2011, partener strategic.
Sunt peste 18.000 de companii cu capital turcesc înregistrate în România, din care aproximativ 3.000-4.000 active, după cum a menționat recent ambasadorul Turciei în România, Özgür Kıvanç Altan, pentru Agerpres.
Conform datelor Ministerului Muncii, peste 10.000 de cetățeni turci au contracte individuale de muncă înregistrate în România. Totodată, în Dobrogea este o comunitate de peste 17.000 de cetățeni turci, care sunt foarte bine integrați în România, subliniază ambasadorul Özgür Altan, pentru Europa Liberă.
„Între București și Istanbul sunt numai 50 de minute cu avionul. Zilnic pleacă mai multe avioane și toate sunt pline, dovadă că raporturile între cele două părți sunt foarte strânse”, spune diplomatul.
Există o familiaritate culturală, arată el, și un parteneriat strategic, reîntărită în acest an.
După un desant al cabinetului Ciolacu la Ankara în mai 2024, unde premierul, viceprim-ministrul Marian Neacșu și 10 miniștri s-au întâlnit cu președintele Recep Tayyip Erdoğan și cu omologii lor, au fost semnate noi acorduri și memorandumuri.
Imagine de la întâmpinarea delegației României la Ankara, în mai 2024, de către președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan.
Cele două guverne au stabilit ca obiectiv creșterea schimburile economice anuale de la 15 milioane de dolari la 10 miliarde de dolari.
„Putem face acest lucru dacă vom continua să încurajăm prezența companiilor turcești pe piața din România, în oglindă cu o reprezentare mai solidă a firmelor românești în Turcia”, a spus premierul Ciolacu.
Interesul în creștere al companiilor turcești pentru marile proiecte de infrastructură ar răspunde în primul rând nevoii de pe piața marilor investiții în infrastructură din România, spune ambasadorul Republicii Turcia în România, Özgür Kıvanç Altan, pentru Europa Liberă.
„România a lansat foarte multe proiecte de infrastructură, iar licitațiile cer experiență similară, nu doar în drumuri rapide, dar și în tuneluri, viaducte și orice lucrare prevăzută”, spune el.
La mijloc nu stă o politică externă a Turciei sau de subvenții privind extinderea lor în străinătate, ci principiile de business ale unor companii de construcții cu sute de milioane cifre de afaceri. Acestea sunt deja în străinătate, inclusiv în alte state europene, mai spune ambasadorul.
Ambasadorul Turciei în România, Özgür Kıvanç Altan (în stânga), la o întâlnire organizată la Ministerul Economiei.
Rețeaua totală de drumuri din Turcia este de câteva zeci de mii de kilometri, dintre care peste 3.600 de autostrăzi (otoyol), iar alți 31.000 de kilometri sunt drumuri de stat - unele cu caracteristici de șosea expres.
România a trecut în 2023 de borna de 1.000 de kilometri de autostradă și drum expres și a accelerat în ultimii ani ritmul proiectelor. În prezent sunt contractați aproape 800 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres (peste 500 km în șantier, restul în fază de proiectare), și alți peste 500 km lansați la licitație.
Articol preluat cu editări de la Europa Liberă România.