Concesionarea mai multor autogări din R. Moldova - un șir de întrebări fără răspunsuri

Comisia parlamentară care analizează cum s-au facut privatizarile și concesionările proprietăților publice din Moldova a anunţat că un bilanţ al cercetărilor va fi făcut public deja săptămâna viitoare.

În atenţia anchetei inițiate de noile autorităţi imediat după instalarea în funcţie, au intrat patru tranzacţii… în cazul uneia dintre ele - Tutun CTC – proprietarul a anunţat comisia că vrea să renunţe la bunul procurat de la stat, pe alte două - comisia şi-a făcut deja publice concluziile preliminare, iar audierile de astăzi din parlament au vizat circumstanţele concesionării celor mai multe autogări din R. Moldova.

Your browser doesn’t support HTML5

Concesionarea mai multor autogări din R. Moldova - un șir de întrebări fără răspunsuri


După controversata concesionare în 2014 a aeroportului internațional Chişinău, darea anul trecut în gestiunea unor privaţi a celor mai multe autogări din R. Moldova a fost o altă decizie a autorităţilor ce a stârnit largi discuţii. Principalele semne de întrebare ridicate de economişti erau atunci de ce autogările au fost concesionate la pachet şi nu s-a căutat câte un gestionar pentru fiecare unitate în parte, iar speculaţia de bază - că afacerea a fost „croită” pentru un „client” special.

Afacerea a fost „croită” pentru un „client” special...


Audiindu-i rând pe rând astăzi pe cei care au fost implicaţi în această concesionare – începând cu fostul deja director al Agenţiei Proprietăţii Publice, Vladimir Baldovici, şi încheind cu membrii comisiei de monitorizare a concesionării – deputaţii din comisia de anchetă au avut o listă lungă de întrebări, din care se pot deduce cu uşurinţă problemele pe care le-a ridicat membrilor comisiei concesiunea: de pildă, de ce partenerul privat, obţinând drept de gestiune a bunului pe tocmai 25 de ani, are obligaţii investiţionale doar în primii trei ani de derulare a contractului? Sau, bunăoară, de ce autorităţile nu s-au asigurat că pe durata contractului, gările vor rămâne pe aceleaşi mâini, adică că nu vor avea loc substituţii nedorite de concesionari?


Ceea ce, de altfel, tocmai s-a şi întâmplat. La începutul acestei săptămâni, presa de la Chişinău a aflat şi a relatat că unul din proprietari, compania Le Bridge, a renunțat la cota sa de 25 la sută din Gările Auto Moderne, întreprindere care se ocupă de această afacere, în favoarea unei persoane fizice, Alexandru Vâlcu, care până la noua tranzacție controla deja 25% din compania concesionară.

După audierile de astăzi, comisia parlamentară nu şi-a făcut publice concluziile, spre deosebire de audierile anterioare, iar şeful acestei comisii, Igor Munteanu, a explicat că în acest caz anume nu există vreo urgenţă de felul celei care a determinat, bunăoară, comisia să reacţioneze la anunţul neaşteptat de acum câteva săptămâni al miliardarului britanic Nathaniel Rothschild că ar fi preluat activele companiei ce a obținut de la Guvernul moldovean în concesiune aeroportul:

Igor Munteanu


„Noi am ieşit în conferinţe de presă atunci când am simţit că atmosfera se schimbă şi că cineva ar dori să mute contractul de concesionare în zone off-shore… atunci am simţit că este obligaţia noastră să ieşim, să transmitem mesaje şi să punem în mişcare instituţiile statului. Nu vom trage acum o linie de demarcaţie, dar cu siguranţă avem mari întrebări cu privire la concesionarea aeroportului şi privatizarea Air Moldova şi vom face demersurile necesare pentru aducerea în legalitate a acestor dosare şi pentru protejarea interesului public.”

Concluzia preliminară a comisiei de anchetă pe marginea concesionării aeroportului internaţional Chişinău a fost că acest bun trebuie să revină neîntârziat în gestiunea statului, pentru că a fost concesionat urmare a unui concurs trucat. Ministerul economiei şi infrastructurii, căruia comisia i-a sugerat să ceară în judecată anularea acestui contract, caută acum în cadrul unui audit dovezi şi de neîndeplinire a obligaţiilor investiţionale asumate de concesionar la momentul obţinerii aeroportului.

Fostul premier Pavel Filip s-a eschivat de la o nouă rundă de audieri...


Despre privatizarea AIR Moldova, comisia a spus săptămâna trecută că, deşi principalul motiv invocat de guvern atunci când a iniţiat această înstrăinare era o datorie de circa un miliard de lei pe care o acumulase, privatizarea nu a salvat-o de acea datorie, iar drept urmare ar fi nevoie de un audit financiar al întreprinderii, funcţie de care guvernul ar urma să decidă viitorul întreprinderii. Fostul premier, acum lider al democraţilor, Pavel Filip, precum şi şefii companiilor concesionare, s-au eschivat astăzi de la o nouă rundă de audieri în comisia lui Munteanu dedicate privatizării Air Moldova, motiv pentru care şeful comisiei i-a ameninţat cu aducerea forţată data viitoare la audieri.