După două săptămâni de negocieri, diplomați din cele 27 de țări membre UE au căzut de acord să recunoască „aspirațiile europene” ale țărilor din Parteneriatul Estic cu care UE a semnat Acorduri de Asociere – Moldova, Ucraina și Georgia, scrie corespondentul Europei Libere pe probleme europene Rikard Jozwiak.
Your browser doesn’t support HTML5
Parteneriatul Estic a fost lansat în 2009 pentru a aduce aceste trei țări, alături de Armenia, Azerbaidjan și Belarus mai aproape de Uniunea Europeană, fără a oferi însă perspective clare de aderare.
Corespondentul nostru a obținut săptămâna aceasta versiunea finală a Concluziilor Consiliului European privind Parteneriatul Estic, iar punctul 5 al documentului spune următoarele: „Consiliul reamintește Declarația Summitului Parteneriatului Estic din 2017, care recunoaște aspirațiile europene și alegerea europeană a partenerilor estici vizați, așa cum e stipulat în Acordurile de Asociere. Acordurile prevăd accelerarea asocierii politice și a integrării economice cu Uniunea Europeană”.
### Vezi și... ### Igor Boțan: „Potențialul UE de a ajuta țara noastră este mult peste cel al partenerilor din Est”Într-un draft anterior al documentului, recunoașterea aspirațiilor europene era pusă între paranteze pătrate, adică diplomații europeni încă nu ajunseseră la un consens în această privință.
Un alt punct disputat era articolul 12, care vorbește despre alinierea la piața europeană comună și integrarea economică aprofundată a economiilor din Parteneriarul Estic cu Uniunea Europeană.
Sursele Europei Libere spuneau atunci că Franța și unele țări sudice ar fi fost mai sceptice față de potențialul viitor european al partenerilor estici.
### Vezi și... ### Parlamentul European reiterează că țări ca Georgia, Moldova și Ucraina pot deveni membre ale Uniunii EuropeneTotuși, ambele puncte au rămas în textul final al documentului, chiar dacă limbajul a fost diluat pe alocuri. Spre exemplu, la un punctul 6 care afirmă că scopul Parteneriatul Estic e construirea unui „spațiu comun de democrație, prosperitate și stabilitate”, a fost exclusă „securitatea”. Același punct mai subliniază că Parteneriatul „nu este îndreptat împotriva nimănui”.
Concluziile Consiliului European vizează și regimul liberalizat de vize: „Consiliul reamintește beneficiile și responsabilitățile mutuale care reies din mecanismul de suspendare a vizelor și observă că numărul mare de cereri de azil nefondate din partea unor cetățeni din unele țări partenere estice ridică semne de întrebare”.
Deși reintroducerea vizelor nu pare iminentă pentru moment, Consiliul le aduce aminte diplomatic partenerilor estici că regimul liberalizat de vize nu este necondiționat și nici ireversibil.