NATO a cerut Rusiei să își retragă trupele din Ucraina, Georgia și R.Moldova

Consiliul NATO-Rusia, Bruxelles, 12 ianuarie 2022

„Nu au fost discuții ușoare”, a recunoscut miercuri într-o conferință de presă secretarul general NATO Jens Stoltenberg, după patru ore de discuții intense, la Bruxelles, în cadrul Consiliului NATO-Rusia.

Rusia a luat parte pentru prima oară din vara anului 2019 la o asemenea întâlnire de discuții cu membrii NATO. A fost vorba, ca și luni la Geneva, doar de discuții - situația rămâne încă departe de începerea unor negocieri.

Principalul punct de discordie între Occident și Rusia rămâne cererea Moscovei ca Ucraina să nu se alăture niciodată Alianței Nord Atlantice - NATO, ceea ce atât Washingtonul cât și NATO au refuzat din start. NATO a făcut o promisiune formală Ucrainei și Georgiei, la summitul de la București din 2008, că cele două republici foste sovietice se vor alătura într-o zi Alianței. Stoltenberg a repetat miercuri că Rusia nu se poate opune dorinței Ucrainei de a deveni un membru al alianței militare occidentale.

Aliații din NATO au propus reprezentanților ruși menținerea contactelor și restabilirea oficiilor de legătură respective din Bruxelles și Moscova.

Întâlnirea a avut loc loc pe fundalul revelațiilor strecurate în presă în legătură cu „diplomații” ruși expulzați anul trecut de NATO, care s-au dovedit a fi autentici spioni ai serviciilor GRU ale armatei și ai FSB.

Moscova cere Washingtonului asigurări formale că Statele Unite nu vor instala în este Europei rachete nucleare din cele numite cu «rază intermediară de acţiune». Cererea este însă văzută ca excesivă de către experți, cu atât mai mult cu cât Rusia a instalat asemenea rachete nucleare «intermediare» în enclava Kaliningrad, prinsă între Polonia și Lituania (Lituania fiind singura țară din UE și NATO care are o frontieră cu Rusia… spre vest.).

De altfel, cum a amintit-o miercuri secretarul general Stoltenberg Rusia este cea care a încălcat condițiile tratatului privind rachetele nucleare cu «rază intermediară de acţiune».

Moldova și Transnistria menționate

NATO a repetat că sprijină integritatea teritorială a Ucrainei, dar și a Georgiei și Moldovei și a cerut Rusiei să își retragă trupele plasate pe teritoriul acestor țări.

„Rusia este un agresor”, a spus secretarul general NATO Stoltenberg.

Delegația americană a fost condusă ambasadoarea la NATO Julianne Smith, dar și cu participarea adjunctei secretarului de stat SUA Wendy Sherman, care a discutat și luni la Geneva cu vice-ministrul rus de externe Serghei Riabkov. Ieri, marți, ea s-a întreținut în detaliu la Bruxelles cu înalți responsabili NATO și UE.

Săptămâna s-a deschis luni cu acele discuții (fără vreun rezultat) între Sttele Unite și Rusia la Geneva. Cu toate astea, europenii nu au fost prezenți la discuțiile SUA-Rusia de la Geneva. „Securitatea în Europa se negociază fără europeni», cum o constată în această dimineață săptămânalul politico-satiric francez Le Canard enchaîné.

Emmanuel Macron a cerut formal și o participare europeană, însă nu a fost ascultat.

Urmarea discuțiilor cu Rusia - la Viena

În paralel, rușii, americanii și europenii își vor continua discuțiile în jurul dosarului ucrainean și al securității în Europa de est, joi 13 ianuarie, la Viena, în cadrul OSCE. Polonia conduce actualmente această Organizație pentru Securitate și Cooperare în Europa, din care face parte și Rusia (împreună cu toate republicile ex-Sovietice).

Întreaga succesiune de întâlniri din această săptămână constituie un efort diplomatic colectiv fără precedent. Vladimir Putin caută, în primul rând, este limpede, să sape coeziunea NATO, deja zdruncinată de toanele președintelui Recep Tayyip Erdogan al Turciei, dar și de tensiunile post-Brexit franco-britanice.