Constantin Codreanu: „În R. Moldova, să fii român și să nu fii unionist sau măcar un semiunionist e cumva ciudat” (VIDEO)

Pe teritoriul Moldovei vor fi deschise 30 de secții de votare, inclusiv 7 la Chișinău. Basarabeanul Constantin Codreanu este este primul pe lista Partidului Mișcarea Populară pentru Camera Deputaților în Diaspora. El promite o apropiere și mai strânsă între cele două state.

Constantin Codreanu: „În R. Moldova, să fii român și să nu fii unionist sau măcar un semiunionist e cumva ciudat”

Europa Liberă: Alegerile parlamentare în România urmează să aibă loc duminică, iar în cursa scrutinului parlamentar de peste Prut sunt înscrise mai multe personalități din R. Moldova. Astăzi îl avem invitat pe Constantin Codreanu, cel care este deputat în parlamentul de la București, dar care mai vrea să obțină un mandat. De fapt, ce presupune acest mandat, dle Codreanu?

Constantin Codreanu: „Mandatul respectiv presupune să reprezentăm vocea Basarabiei în Parlamentul României, care a răsunat în ultimii ani, și sunt singurul candidat din R. Moldova cu șanse reale de a lua un mandat în Parlamentul României. Este important ca cei care ne privesc să înțeleagă faptul că partidul pe care-l reprezint, Partidul Mișcarea Populară (PMP), are pe listele sale nu mai puțin de patru candidați din R. Moldova. Spre deosebire de alte formațiuni, PNL, PSD sau USR, care nici măcar nu au pus candidați. E o lipsă de respect, pe de o parte, iar pe de altă parte, PMP-ul lui Traian Băsescu rămâne ancorat și rămâne prezent în viața politică, inclusiv moldovenească, prin încurajarea politicienilor din R. Moldova să facă parte din viața parlamentară a României.”

Europa Liberă: Cât de auzită e vocea Dvs. în Parlamentul României?

Constantin Codreanu: „Este auzită prin proiectele pe care le-am implementat, este auzită printr-o promisiune asumată în 2016 și transformată în realitate. Am creat instituția care să se ocupe de relația cu R. Moldova, un departament pentru relația cu R. Moldova, pe care, în următorul mandat, și eu, și colegii mei de la PMP, vrem să-l transformăm într-un un minister al reîntregirii, un minister pentru relația cu R. Moldova, un minister care să urmeze modelul german, care a existat în Republica Federală Germană, și prin care să facem o serie de proiecte despre care deja am vorbit în Parlamentul României. Este important că românii care vor ca R. Moldova să fie cât mai aproape de România, și să fie cât mai aproape de UE să ne ajute ca noi să ajutăm R. Moldova, pentru că asta înseamnă voturi: posibilitatea de a condiționa realizarea anumitor proiecte de puterea electorală pe care tu o ai ca partid.”

Europa Liberă: O problemă importantă pentru cetățenii R. Moldova care mai sunt în așteptarea cetățeniei României sau care vor să-și depună dosarele și despre care se spune că e o cale foarte anevoioasă. Pe de o parte este explicabil, că este această pandemie de COVID-19 și lucrurile s-au schimbat și în România, ca peste tot, iar pe de altă parte, totuși, această așteptare îndelungată, de peste un an, de peste doi ani de zile, cum o explicați?

Constantin Codreanu: „Să știți că nu are legătură cu pandemia, în primul rând. Pentru că la sfârșit de 2019 am avut nu mai puțin de 234 de mii de dosare care erau în așteptarea soluționării. Explicația, în primul rând, vine de la numărul foarte mare de dosare care au fost depuse în ultimii ani, în special din 2015 încoace. Vă dau un exemplu, în 2014, atunci când R. Moldova a liberalizat regimul de vize cu UE, am avut doar 25 de mii de dosare, în anii ulteriori, de fiecare dată, am trecut de o sută de mii. Pentru că oamenii au văzut UE cu pașaportul biometric, au călătorit, au văzut cât de bună și de calitativă poate fi viața lor acolo și s-au gândit că vor nu doar să călătorească, ci și să muncească, să rămână acolo, să aibă drept de cetățeni europeni. Prin urmare, numărul dosarelor a explodat în ultimii ani. Și să știți că există soluția despre care deja am vorbit...”

Constantin Codreanu: În R. Moldova, suntem în jur de un milion de cetățeni români

Europa Liberă: Și acum tot 250 de mii așteaptă?

Constantin Codreanu: „Acum s-a redus numărul, pentru că PMP a reușit să pună în fruntea autorității naționale un om care a redus și accelerat examinarea dosarelor respective. Acum sunt mai puțin de 170 de mii și, deja de la 1 ianuarie până în prezent, avem 107 mii de dosare soluționate. Dacă e să comparăm cu alți ani, diferența este ca între cer și pământ. Soluția există, eu am vorbit despre ea într-o ordonanță de urgență, Ordonanța de urgență 65/2017, prin care am soluționat o problemă care afecta tinerii din R. Moldova, s-a vorbit și la Radio Europa Liberă despre această problemă, dosarul minorilor non-cetățeni, 40 de mii de tineri care nu-și puteau perfecta acte de identitate pentru că nu se regăseau în dosarele de redobândire a cetățeniei române ale părinților. Și în ordonanța de urgență se spune foarte clar că este necesară mărirea numărului de membri în Comisia cetățenie, care examinează dosarele respective. Acum sunt doar 21 și acest număr a fost în 2014, când erau 25 de mii, și acum, când în fiecare an sunt peste o sută de mii.

Prima soluție este să mărim numărul de membri. Și este păcat că nici guvernul PSD, nici guernul PNL nu ține cont de această soluție. O a doua soluție – extrem de importantă, despre care vorbesc și în primul mandat și în următorul, prin care vrem să schimbăm Legea 21 din 1991 – este să vorbim despre recunoașterea cetățeniei române, nu despre redobândire. Pentru că nici eu, nici părinții mei, nici bunicii mei, nici ceilalți cetățeni ai R. Moldova nu au renunțat vreodată la cetățenia română. Nici statul român nu ne-a retras acest drept prin vreun act emis oficial de autorități. Și atunci de ce să redobândim, când acest drept este al nostru și el trebuie recunoscut printr-o procedură simplificată care să dureze 2-3 săptămâni? Mă bucur că am reușit o altă soluție importantă și anume ca actele să fie transcrise în fiecare reședință, municipiu reședință de județ, ca să eliminăm blocajul care a existat la secția de evidență a populației din Sectorul Unu. Sunt soluții pe care le-am aplicat deja și sunt soluții pe care trebuie să le aplicăm, dar ca să ne impunem punctul de vedere, avem nevoie de susținerea cetățenilor.”

Europa Liberă: Și care este numărul exact al cetățenilor din R. Moldova care au redobândit cetățenia?

Constantin Codreanu: „Este o întrebare pe care o primesc și eu și pe care o adresăm și noi autorităților. Ni se spune că nu există o statistică foarte clară, argumentându-se că dosarele sunt examinate și la birourile teritoriale, și la nivel de autoritate națională pentru cetățenie, și în reprezentanțele diplomatice din afara României. Dar este clar și o putem spune, deja asumat, că suntem în jur de un milion de cetățeni români cu actele în regulă, plus cele peste o sută de mii care așteaptă o soluționare pozitivă, în acest sens.”

Europa Liberă: De ceva timp, foarte mulți cetățeni ai R. Moldova care au și cetățenia României, trec Prutul ca să-și găsească un job acolo, și ne referim și la cadre calificate, la personal medical, la profesori. Era o problemă cu echivalarea diplomelor, cât de actual rămâne acest subiect pe agenda bilaterală Chișinău și București?

Constantin Codreanu: „Este o problemă care și-a găsit, am văzut recent, soluția, inclusiv în R.Moldova...

Europa Liberă: Parțial.

Constantin Codreanu: „Pentru că, dacă anterior ministrul Șarov de la Chișinău a fost împiedicat, în acest sens, de comisia politică externă, prin socialiștii prezenți acolo...”

Europa Liberă: Din parlament, da.

Constantin Codreanu: „...ulterior, această problemă a fost soluționată și vorbim despre cadrul general de echivalare al diplomelor din R. Moldova, însă vorbim și despre o problemă spinoasă, atunci când ne referim la cadrele medicale din R. Moldova. Mă bucur că am reușit să impunem o soluție, printr-o hotărâre de guvern, care a permis echivalarea titlurilor și diplomelor medicilor din R. Moldova, ca să li se ofere acces pe piața forței de muncă din România. Doar că, din păcate, birocrația românească și moldovenească – să știți că birocrația nu are naționalitate – birocrația a împiedicat acest acces și doar câteva zeci de persoane au reușit, din sute de dosare depuse acolo. Am avut nenumărate intervenții, am vorbit despre asta la Camera Deputaților, de la tribună, am vorbit despre asta la Ministerul Sănătății, și în guvernul PSD, dar și în guvernul PNL. Dar, din păcate, problema trenează și rămâne o problemă nesoluționată. Îmi iau angajamentul să continuăm presiunile pe care să le punem în calitate de partid parlamentar ca să soluționăm această problemă definitiv. Este regretabil, și o spun cu toată deschiderea și cu toată sinceritatea, că, așa cum mă întreabă și unii concetățeni de-ai noștri din R. Moldova: de ce le vezi și de ce le facilitezi medicilor din R. Moldova să plece în România, pentru că și noi avem nevoie de medici buni?

Ajutor medical românesc pentru R. Moldova, 7 mai 2020

Europa Liberă: Că lăsați aici spitalele fără cadre.

Constantin Codreanu: „Așa e, dar pe de altă parte, întrebarea mea este: noi putem oare să condiționăm și să limităm libertatea de circulație și a medicilor, și a studenților, așa cum a încercat cândva un ministru al educației de la Chișinău, cerând guvernului de la București să reducă numărul burselor instituite de Traian Băsescu și stabilit la numărul de 5 mii, în 2017? Oare putem să-i limităm pe acești oameni, să-i ținem aici? Am trecut totuși de epoca feudalismului! Haideți să încercăm să găsim soluții să-i convingem să rămână aici, nu să plece!”

Europa Liberă: Apropo, deseori, demnitarii de la Chișinău deplâng situația că cei mai buni, care fac studii în România, aleg să găsească acolo și joburi, ca să nu mai revină acasă, iar pe de altă parte, R. Moldova rămâne și depopulată, și fără cadre calificate.

Constantin Codreanu: „Din luna iulie, în mod special cu acest context pandemic care a blocat deplasările mele, în special diaspora economică, am luat la pas raioanele din R. Moldova, Sud, Est, Nord, Vest și am văzut realitatea pe care o cunoaștem toți – satele noastre mor, sunt foarte puțini oameni care mai rămân și în mare parte vorbim despre bătrâni. Este o tragedie la care asistăm. Vedem aceste autodeportări autoimpuse, cum a spus cineva, deportări economice, exagerat vorbind, similare deportărilor pe care le-au făcut sovieticii în acei ani de tristă amintire. Este regretabil, într-adevăr, ca aceste lucruri să se întâmple. Și atunci eu readresez întrebarea autorităților publice, și centarale și locale, din R. Moldova: de ce se întâmplă acest lucru? Oare care este explicația? Sau: oare nu este evidentă explicația? Nu putem să fim supărați pe concetățenii noștri că pleacă. Pentru că nu pot trăi, nu pot avea un trai bun.”

Europa Liberă: Lipsește infrastructura, lipsește bunăstarea, salariile bine plătite, un job pe care să-l ai și să ai siguranța că nu-ți pierzi locul de muncă.

Constantin Codreanu: „Absolut! Absolut! Și dacă înainte concetățenii noștri plecau, dar reveneau pentru o afacere, pentru un apartament, pentru o casă, pentru un lot de pământ pe care să construiască ceva, acum nu își iau doar copiii, acum își iau și bătrânii, părinții, cu ei în țările spre care migrează și este un lucru absolut trist, dureros. Eu sunt unul dintre cei care am plecat, la un moment dat, în Marea Britanie, dar nu m-am simțit deloc bine acolo, am decis să revin acasă și să accept provocarea unei schimbări. Mă bucur totuși că avem un motiv de optimism la nivel politic și la nivel de percepție a stării în R. Moldova, la acest sfârșit de an, și cred că pe 15 noiembrie am produs o schimbare. O schimbare care mă ajută, inclusiv, pe mine, ca parlamentar ce reprezintă R. Moldova, inclusiv...”

Europa Liberă: Vă referiți la victoria Maiei Sandu în alegerile prezidențiale?

Constantin Codreanu: „Absolut! Absolut! Pe care am susținut-o necondiționat și am pledat ca toți unioniștii, toți cei ce cred în reunire, să vină la vot și să o voteze. Pentru că eu am avut o întâlnire cu dna Maia Sandu atunci când dumneaei a fost într-o delegație în parlamentul de la București, și i-am spus două lucruri. Unu: sper că am în fața mea viitorul președinte al Republicii Moldova. Și doi: integrarea europeană pentru care pledați Dvs. și reunirea pentru care pledez eu nu sunt proiecte care se opun, sunt proiecte complementare. Și atunci, această schimbare mă ajută și pe mine în viitorul mandat, când voi discuta cu miniștri, cu președinți de consilii județene, cu deputați, senatori, cu care să vorbesc despre proiecte pentru R. Moldova.”

Europa Liberă: O să vorbim despre proiecte la nivel legislativ, de parlamente, dar pentru că Klaus Iohannis, în mesajul de felicitare, și-a anunțat disponibilitatea să întreprindă o vizită la Chișinău imediat după ce va fi învestită dna Sandu în funcția de președinte al R. Moldova, ce ar trebui să se regăsească pe agenda celor doi înalți demnitari?

Constantin Codreanu: „Dincolo de agendă, este foarte important, în primul rând, președintele Iohannis vine în R. Moldova. Pentru că dumnealui a fost într-o singură vizită și atunci încă nici măcar nu era președinte în exercițiu.”

Europa Liberă: Da, pe timpul lui Nicolae Timofte.

Constantin Codreanu: „Da, exact, și de atunci nu a mai venit în R. Moldova. Eu am avut o poziție separată legat de această problemă și spuneam că în acest caz putem lăsa cutumele diplomatice un pic la o parte și să ne gândim la o prezență a președintelui Iohannis nu în administrația prezidențială, nu în clădirea președinției, ci undeva, într-un loc unde să se întâlnească cu reprezentanții mass-media de expresie în limba română, lideri ai sectorului nonguvernamental, politicieni locali, cetățeni din R. Moldova care-l așteaptă și văd în Președintele României, chiar indiferent de cine este, un simbol. Nu s-a întâmplat acest lucru. Dar uitați-vă că putem avea această vizită în R. Molodova! Și bineînțeles că pe agendă trebuie să figureze câteva proiecte importante, pentru care eu pledez. În primul rând: să vorbim foarte clar și asumat despre proiectele de interconectare energetică și infrastructură. Colegii mei din PMP...”

Europa Liberă: Sunt deja primele rândunici.

Constantin Codreanu: „Exact! Colegii mei din PMP au impus, împreună cu noi, ceilalți colegi de la PMP, un proiect extrem de important, pe care președintele Iohannis l-a promulgat în 2018, și anume Autostrada Unirii Târgu Mureș – Iași – Ungheni! Trebuie să vorbim despre acest proiect, care să devină viabil nu doar până la Ungheni, ci și până la Chișinău. Trebuie să vorbim foarte clar când dăm în exploatare gazoductul Iași – Ungheni, trebuie să vorbim despre lucrurile care ne leagă.”

Europa Liberă: Sunt proiecte foarte costisitoare. Este adevărat că se încearcă identificarea mijloacelor bănești, dar costă aceste proiecte. Și gazoductul a costat. Acum problema e de ce nu curge gazul prin țeavă până la Chișinău.

Constantin Codreanu: „Proiectele respective sunt și pot fi susținute în continuare, inclusiv cu bani europeni. Și mă bucur că am reușit să-i conving pe colegii mei de la RoAid, agenție guvernamentală, să vorbim despre fonduri europene care să vină direct în localitățile din R. Moldova. Același lucru putem să-l facem pe absolut orice alt proiect și România trebuie să redevină o voce importantă în R. Moldova și în UE, asumându-și și rolul de avocat al R. Moldova, mult mai vocal. Pentru că, sunt convins, și la București această schimbare, pe care am produs-o noi împreună pe 15 noiembrie, este un argument în plus ca România să revină și să fie mult mai activă în spațiul din R. Moldova, public și mai puțin public. Inclusiv, ajutoarele pe care le-a primit în această perioadă. Nici România n-a dus-o bine în perioada coronavirusului, dar a reușit să ne aducă aceste ajutoare, care, mă rog, au fost primite sub pod, pentru că așa au decis cei de la Chișinău. Dar lucrurile pe care R. Moldova trebuie să le primească din partea României trebuie să conțină, în primul rând, abordări pragmatice. Spuneam foarte clar, am sărbătorit anul acesta 30 de ani de la podurile de flori, emoționantele și frumoasele poduri de flori, de care ne aducem aminte cu drag, dar noi acum trebuie să vorbim despre poduri de proiecte, poduri pragmatice, și chiar podurile fizice, care au existat între România și fosta parte a României, distruse de sovietici. Deci, lucruri concrete – asta vreau și eu, asta așteaptă și concetățenii noștri, care să aibă motive în plus ca să nu plece din R. Moldova.”

Europa Liberă: Se cunoaște că piața românească a devenit o piață atractivă pentru mărfurile din R. Moldova, iar pe de altă parte se consideră că rămân modeste investițiile românești, care ar putea să ajungă în R. Moldova. De ce atât de greu trec investitorii Prutul?

Constantin Codreanu: „Aceasta este o problemă nu doar cu investitorii din România, ci și cu investitori din întreaga Uniune Europeană. Și o spun din propriu exemplu, am avut discuții cu colegi, prieteni, pe care i-am cunoscut cu ocazia deplasărilor pe care le-am făcut în Italia, Spania, Germania, oameni care își dorea să vină să investească în R. Moldova, unii chiar au făcut primii pași, dar s-au retras foarte repede speriați de climatul investițional, dacă îi putem spune că ar putea exista așa ceva în R. Moldova”

Europa Liberă: Adică nu ar fi prietenos?

Constantin Codreanu: „Este total neprietenos cu acei din afară și instabilitatea care există, poate chiar presiunea regiunii transnistrene, care există, și faptul că am avut până recent un președinte clar, deschis, promoscovit, crea acea temere care îi făcea și pe cei din România, dar și pe cei din spațiul european să evite să investească în R. Moldova. Un punct important pe agenda discuției celor doi președinți ar trebui să fie anume acesta: asigurarea unui climat investițional favorabil și pentru companiile românești, și pentru companiile europene.”

Europa Liberă: Se zice că la nivelul mediului de afaceri ar exista cooperare între agenți economici din România și din stânga Nistrului, de exemplu.

Constantin Codreanu: „Știu. Dacă e să ne uităm pe statistici, vom vedea că regiunea transnistreană cele mai mari exporturi le are în UE, un lucru relativ îmbucurător pentru noi toți, pentru că inclusiv acolo, se înțelege, că viața mai bună și dorința de a trăi mai bine și avantajele economice nu sunt neapărat un lucru negativ ci, dimpotrivă, trebuie să fie un argument în plus al apropierii de lumea civilizată, lumea democratică, lumea spre care tindem noi și spre care, din păcate, au plecat mulți conaționali de-ai noștri din R. Moldova.”

Europa Liberă: Apropo, din regiunea transnistreană cunoașteți care e numărul celor care vor să obțină cetățenia României?

Constantin Codreanu: „Nu există o categorisire...”

Europa Liberă: Dar faptul că și anumiți lideri din administrația tiraspoleană au cetățenia României...

Constantin Codreanu: „Am văzut acele știri care apar intermitent cu lideri de la un partid și de la altul. Nu am verificat, nu a fost neapărat un obiectiv al meu, însă am făcut dintr-un alt scandal mediatic și public un obiectiv al meu - acele declarații făcute de premierul Chicu la adresa unui oficial european, unui oficial român, unui europarlamentar român, în care a atacat întreaga Românie. Și atunci am luat atitudine, am depus o plângere la Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC), care vine la pachet cu o altă plângere, vizând un primar dintr-un sat din R. Moldova, de la Olănești, care a profanat un monument care urma să fie inaugurat. Al eroilor români. Sunt două dosare, sunt două plângeri...”

Europa Liberă: Unde au ajuns aceste cazuri?

Constantin Codreanu: „Au ajuns la ANC, care are o procedură relativ anevoioasă, e similară unui proces de judecată, și voi avea prima înfățișare în ianuarie 2021.”

Europa Liberă: Chiar credeți că ar fi cu putință să li se retragă cetățenia acestor două persoane?

Constantin Codreanu: „Da. De ce nu? Pentru că avem cadru legal în acest sens care spune foarte clar că putem retrage cetățenia. Și eu aș vrea să creăm un prim precedent. De fapt două precedente în care să spunem: „Nu ai o atitudine corectă față de statul căruia i-ai jurat credință, nu mai ești bun de cetățean român.”

Europa Liberă: Ce părere aveți Dvs. despre curentul unionist care e atât de divizat în R. Moldova?

Constantin Codreanu: „E o întrebare care nu are foarte multe răspunsuri pozitive, favorabile. Eu am fost întotdeauna cumva mândru și satisfăcut că noi am reușit, pe partea civică, să realizăm această coagulare a forțelor unioniste și, mai ales în anul 2012 și în anii ulteriori, am reușit să facem acele frumoase manifestări de care ne aducem cu nostalgie aminte: marșurile prin Chișinău și prin alte localități din Republica Moldova, acțiunile cu impact, precum Cunoaște-ți țara!”

Europa Liberă: După asta s-au schimbat forțele unioniste.

Constantin Codreanu: „După asta, mulți dintre colegii mei din mișcarea civică au plecat, mulți dintre ei se regăsesc acum în afara Republicii Moldova, iar pe partea politică nu am reușit coagularea unei forțe care să conteze. Am văzut acest lucru și, din păcate, la aceste alegeri prezidențiale. Bine, acolo argumentul ar fi că mulți au mers și pe ideea votului util, pentru doamna Maia Sandu. Dar chiar și așa este regretabil faptul că, deși sondajele, unele mai pesimiste, altele mai optimiste, spun că ar fi zeci de procente de unioniști, nu reușim să capitalizăm politic. Președintele Traian Băsescu a încercat coagularea acestor forțe unioniste, dar deocamdată cel puțin...”

Europa Liberă: El a spus că e supărat pe toți pentru că fiecare îl minte în felul său.

Constantin Codreanu: „Este foarte supărat, pentru că orice reprezentant al unei forțe politice unioniste sau care se declară unionistă, care are asumat proiectul unionist, spune povestioara lui, prezintă realitatea lui și fiecare spune că de fapt el este cel bun, și nu colegul despre care se aduce aminte în discuție.”

Europa Liberă: Cu alte ocazii, Traian Băsescu era cel mai des oaspete aici, la Chișinău. De ceva timp, bănuim că și preocupările de la Bruxelles îi consumă foarte mult timp, dar, oricum, nu vine în vizită în R. Moldova. E supărat că i s-a retras cetățenia?

Constantin Codreanu: „Eu știu când va veni președintele Traian Băsescu și am lansat un apel public adresat doamnei președinte Maia Sandu să repare o nedreptate, să-i acorde cetățenia R. Moldova lui Traian Băsescu...”

Europa Liberă: Va dori dumnealui să reia procedura de la început?

Constantin Codreanu: “...pe care i-a luat-o Igor Dodon. Și atunci, sunt convins, că președintele Băsescu va reveni în R. Moldova, de care, de fapt, nu uită niciodată. El este aici, el este cu noi, el susține Partidul Mișcarea Populară, el urmărește ceea ce facem în R. Moldova, el întotdeauna este informat despre ce ne propunem noi, inclusiv ca program electoral, știe foarte bine cei patru candidați pe care îi avem din R. Moldova. Și pe dl Leșco al nostru din războiul de pe Nistru, și pe doamna ministru Handrabura, și de colegul meu, tânărul unionist Oleg Chicu. Deci nu putem spune că, într-un fel, este rupt de realitatea de aici, dar aveți perfectă dreptate și este adevărat ceea ce a declarat și public, dumnealui este supărat tocmai pe faptul că nu am reușit să fortificăm acest curent unionist și să-i dăm o putere politică esențială aici, în R. Moldova.”

Europa Liberă: Dar credeți că își mai dorește să obțină cetățenia R. Moldova?

Constantin Codreanu: „Cu siguranță! Sunt convins că da, pentru că spuneam chiar recent, la o întâlnire cu colegi de-ai noștri, unioniști, că eram acolo, în ziua în care a depus jurământul la ambasada noastră de la Chișinău. Eram eu, era colegul meu, președintele Eugen Tomac, era doamna Băsescu și era fostul nostru ambasador, dl Gribincea. Și după ce au dispărut camerele de luat vederi, după ce au dispărut alți angajați de la consulat, dumnealui semna și l-am văzut cum a plâns. A fost pentru mine cea mai clară dovadă a faptului că el chiar crede atunci atunci când spune că vrea să promoveze reunirea în R. Moldova. Și a și făcut-o prin fapte concrete. Și simte românește pentru R. Moldova! Inclusiv atunci când nimeni nu-l vede, când există o intimitate a dumnealui.”

Europa Liberă: Mâine, 1 Decembrie, este Ziua Națională a României. Ce mesaj aveți pentru cei care detestă curentul unionist și unionismul?

Constantin Codreanu: „Român poți fi fără a fi neapărat unionist. Deși, în R. Moldova, să fii român și să nu fii unionist sau măcar un semiunionist e cumva ciudat. Dar mesajul meu este pentru toți, eu nu fac o divizare, unioniști români – neunioniști români, Ziua Națională este a noastră, a tuturor, trebuie să ne bucurăm de ea și cel mai frumos mod prin care putem sărbători România, în acest an și în această săptămână, este să venim pe 5 și pe 6 decembrie la vot. Să arătăm că nu suntem doar cetățeni români din interes, să arătăm că prin prezența noastră la vot contăm și, de fapt, prin voturile pe care le dăm pentru PMP, să arătăm că avem nevoie și de cetățenie română, și de investiții românești, și de proiecte concrete pe care să le facem aici. Pentru că, de foarte multe ori, mă trezesc cu acest contraargument: păi, de ce să vă ajutăm? La alegerile prezidențiale ați avut două zile și jumătate de vot și ați venit 43%.”

Europa Liberă: Tocmai voiam să vă întreb cum vă explicați această prezență modestă la vot a celor din R. Moldova, când e vorba despre alegerile din România.

Constantin Codreanu: „Știm foarte clar că mulți dintre ei sunt plecați, o bună parte dintre ei.”

Europa Liberă: Fac parte din diaspora.

Constantin Codreanu: „Cu toate acestea, 100-150 de mii, cu siguranță, încă sunt acasă. Mulți încă invocă lipsa de secții de votare și chiar ieri am vorbit despre acest lucru în mai multe localități din R. Moldova, și-mi pare rău, de exemplu, că ambasada nu a acceptat crearea unei secții de vot la Ștefan-Vodă sau în alte părți unde au existat solicitări. Ar fi fost un ajutor în plus pentru oamenii respectivi să voteze, dar una peste alta, eu sunt convins că, dacă într-adevăr vrei să-ți exprimi votul, vii la vot – una la mână. Și doi la mână – vorbești și cu cei plecați din R. Moldova să vină la vot. Și sper că cei care au cetățenia română să vină la vot. Este important să cunoască că ei pot vota chiar dacă au acte expirate, este și asta o problemă, să știți. Dacă le-au expirat actele începând cu 1 martie, când a venit coronavirusul peste noi, pot veni la vot. Și să nu uite că trebuie să prezinte un buletin moldovenesc sau pașaport moldovenesc, prin care să confirme faptul că au domiciliul în R. Moldova. S-au creat toate condițiile posibile. Inclusiv pentru că eu am trecut prin acest proces, în care așteptam câte patru sau cinci ore să votăm, în fața consulatului sau a secției de vot. Și mă bucur că am reușit să impunem dublarea zilelor de vot. Mai mult decât atât, dacă vom avea cozi, eu sper să nu le avem în fața secțiilor de vot. Putem vota chiar până la 23.59 în ziua respectivă.”

Europa Liberă: Mulțumim foarte mult pentru această discuție. Am mai rămas câteva zile, Dvs. spuneți că aveți șanse mari, reale să mai obțineți un mandat, și, eventual, să ne întâlnim și după aceste alegeri să discutăm despre aceste priorități, care trebuie să se regăsească pe agenda celor două state, R. Moldova și România.

Constantin Codreanu: „Mulțumesc pentru invitație! Alegerile sunt mai puțin despre Codreanu și mai mult despre PMP, chiar mai mult despre acest proiect unionist, despre ideea refacerii României Mari. Este important să avem o voce a Basarabiei în Parlamentul României, este important să ne apărăm dreptul de a ne face auziți!”