În discuția cu Valentina Ursu, Octavian Țîcu se arată convins că Unirea cu România reprezintă singura cale de propășire a Republicii Moldova.
Europa Liberă: Promiteți, în primul rând, apropierea celor două maluri de Prut, actul reunificării fiind, într-un mod sau altul, firesc.
Unirea este un proces care, probabil, va fi urmat de un act și sper foarte mult să pot fi președintele care semnează acest act.
Octavian Țîcu: „Este ceva ce au făcut alții înaintea mea, ce fac eu acum și ce vor face probabil și alții după mine. Dar sper foarte mult că deja definitivarea actului de unire, pentru că unirea este un act și este un proces - în ᾿18 a fost un act urmat de un proces, acuma este un proces care, probabil, va fi urmat de un act și sper foarte mult să pot fi președintele care semnează acest act.”
Europa Liberă: Cinci angajamente v-ați asumat pentru electorat și ziceți că primul este dizolvarea actualului legislativ, pentru că el nu mai este unul reprezentativ, dar președintele trebuie să țină cont de anumiți pași pe care trebuie să-i facă în baza normei constituționale ca să se ajungă la dizolvarea parlamentului.
Octavian Țîcu: „Așa este, dar și parlamentul trebuie să țină cont de o realitate, pentru că în condițiile în care Octavian Țîcu va fi ales de majoritatea cetățenilor R. Moldova, va fi cel mai reprezentativ politician, în măsură să întreprindă acțiuni în baza acestui vot popular, care oferă împuterniciri dincolo de anumite prevederi constituționale. Pentru că președintele are puteri formale, constituționale, dar are și informale. El este un simbol și în condițiile în care un asemenea președinte își va asuma plenar lupta împotriva unui parlament corupt, pe care l-a numit de mai multe ori parlament corupt și lipsit de reprezentativitate, eu cred că poporul îl va urma.”
Europa Liberă: Și totuși, alegerile parlamentare anticipate ar putea să aibă loc anul viitor, dacă-i să ținem cont și de verdictul anunțat de Curtea Constituțională, dar și dacă se întrunesc cele două condiții: în primul rând, 90 de zile să nu fie votate legi și să nu fie desemnat premierul cu garnitura guvernamentală.
Octavian Țîcu: „Așa este. Se poate atinge și un consens însă al majorității în parlament privind numirea unui guvern de tranziție spre aceste alegeri, pentru că va fi complicat în condițiile în care o nouă majoritate formată de noul președinte, cu acest iz proeuropean, de care eu desigur că mă tem întotdeauna, dar care, oricum, reflectă cât de cât preferințele electoratului, va decide să numească acest guvern pentru o anumită perioadă, cu un acord bătut în cuie, care, la momentul x sau y să pornească aceste alegeri anticipate.
Se vor găsi portițe legale, constituționale, pentru ca actualul parlament să fie demis.
Desigur, este și un scenariu mai puțin plăcut, aș spune așa, pentru contextul nostru, pentru că el înseamnă o poziție între președinte și parlament. În condițiile în care, să zicem, Igor Dodon pierde alegerile și prin felul în care ei pot, deja demonstrat, cumpăra, șantaja, forma o nouă majoritate, care să-l impună pe Igor Dodon ca prim-ministru sau nu știu cine din garnitura respectivă, atunci președintele va fi într-o ipostază de a accepta acest lucru sau nu. Pentru că președintele nu este întotdeauna determinat, ad litteram, să accepte această condiție. Poate să nu accepte, în două circumstanțe, și atunci această majoritate să-l suspende din funcție. Și uitați-vă că aici, suspendarea aceasta ridică un mare semn de întrebare, care o majoritate nereprezentativă a cetățenilor R. Moldova suspenda un președinte ales de majoritatea cetățenilor R. Moldova.
Eu cred însă că nu se va ajunge la acest lucru, pentru că evident că în această bătălie președintele va câștiga. Pentru că el este omul care vine pe valul acestui entuziasm și a votului popular, astfel încât cred eu că se vor găsi portițe legale, constituționale, pentru ca actualul parlament să fie demis. Am văzut mai multe opinii ale candidaților la prezidențiale, din acest punct de vedere, inclusiv Igor Dodon, Maia Sandu, Renato Usatâi, chiar și Dorin Chirtoacă – toți au spus că urmăresc dizolvarea actualului parlament.”
Europa Liberă: O a doua promisiune pe care o faceți e să scoateți din izolare R. Moldova. Chiar atât de izolat este statul, pe plan extern, astăzi?
Octavian Țîcu: „Evident. Mai proaste relații am avut doar în perioada lui Voronin, în primul lui mandat, și mai jos de atât nu poate fi. Chiar și Voronin însă a avut însă întâlniri cu Băsescu și n-a existat niciun președinte al R. Moldova care să nu aibă întâlniri sau deschideri spre București. Pentru că politica Bucureștiului a fost întotdeauna de a vorbi cu liderii R. Moldova pentru cetățenii R. Moldova. Vedeți că aici Bucureștiul n-a putut trece peste chestiunile fundamentale, care țin de președintele Igor Dodon. Relațiile cu Ucraina sunt mai rele decât au fost vreodată, n-au fost niciodată chiar atât de rele...”
Europa Liberă: Reci?
Alegerea în sine a unui candidat pro-european și pro-român este un semnal foarte clar dat Bucureștiului, Kievului, Rusia, Bruxelles, Washington, Moscovei, cetățenilor R. Moldova că a venit o nouă epocă.
Octavian Țîcu: „Nu sunt reci, sunt chiar rele, în sensul că, contestând integritatea teritorială a Ucrainei, din cauză că ești un docil și servil, și umil reprezentant al intereselor Federației Ruse, s-a creat această situație la nivel de președinție, în care noi nu avem cu Ucraina relații normale. Desigur, s-au compromis relațiile cu Uniunea Europeană, pentru că UE, după demisia Guvernului Maia Sandu, guvernul Blocului ACUM, s-a înstrăinat, evident, și a transmis acest mesaj, SUA la fel; prin urmare, ce putem face și ce poate face un președinte, pentru că aceasta este misiunea cea mai importantă, chiar fără să întreprindă nimic excepțional, doar alegerea în sine a unui candidat pro-european și pro-român este un semnal foarte clar dat Bucureștiului, Kievului, Rusia, Bruxelles, Washington, Moscovei, cetățenilor R. Moldova că a venit o nouă epocă. Președintele își va asuma, desigur, această misiune diplomatică pe care o are în vederea redresării imaginii R. Moldova, șifonate, ca stat, și a redresării relațiilor cu statele și partenerii tradiționali.”
Europa Liberă: Dar nu se va adânci și mai mult prăpastia între cei care cred că viitorul Moldovei ar putea fi mai bun alături de Rusia, pentru că e un segment al bazinului electoral important încă astăzi în societatea moldavă?
Octavian Țîcu: „Oamenii care își leagă viziunile, visele, acțiunile, de Federația Rusă, trebuie să înțeleagă că noi avem de ales între propriile lor pasiuni, interese și viitorul majorității cetățenilor R. Moldova. Dacă vor ști să disocieze preferințele lor egoiste în favoarea intereselor marii majorități a cetățenilor R. Moldova pentru care reunirea cu România este unica soluție viabilă de a trăi într-un timp scurt și rapid într-o societate de bunăstare și prosperitate, atunci noi vom avea un consens al societății, așa cum îl propunem. Pentru că sloganul Președinte care ne unește înseamnă că voi uni cetățenii R. Moldova în jurul acestui proiect, care oferă tuturor cetățenilor R. Moldova această bunăstare și această prosperitate: salarii mari, așa cum este în statul român, de un minim de 500 de euro pe economie garantat, pensii de peste 300 de euro, indemnizații pentru copii, gaze ieftine, energie ieftină și un viitor demn – de a fi cetățean european, cu acces spre tot ceea ce înseamnă românesc, mare, munte. Pentru că noi simțim foarte dureros la ora actuală această izolare, pe care o avem din cauza pandemiei.”
Europa Liberă: Păi, proiectul unirii cam în ce perioadă de timp poate fi implementat, ținând cont că totuși România este țară membră UE, este țară membră a Alianței Nord-Atlantice, ar trebui să existe o suficientă voință politică și la București. Acuma nu se cunoaște în ce măsură voința asta politică la Chișinău ar putea să adune consens.
După asta vor fi alegeri și dacă cetățenii R. Moldova vor delega PUN ca un partid majoritar în parlament, cu un prim-ministru care își dorește să facă reunirea – acest lucru se va întâmpla.
Octavian Țîcu: „Noi niciodată nu vom fi prea gata pentru a realiza unirea, nici la Chișinău, nici la București. În ᾿18 n-a existat un proiect de țară, n-au existat discuții. A existat realizarea unui proiect care era o placă turnantă a acțiunii clasei politice românești, dintotdeauna așa a fost, și-au dorit, deci, ca toți românii să trăiască într-un stat. Eu spun cetățenilor R. Moldova care mă întreabă exact ca și Dvs. când va fi? cum va fi,dacă va fi? cine se va opune?: unirea are o distanță foarte scurtă. Este distanța de la casa cetățeanului R. Moldova până la urna de vot, unde aplic ștampila pe candidatul unionist Octavian Țîcu.
În continuare, așa cum este în democrație, un vot acordat, o majoritate acordată unui asemenea președinte înseamnă un semnal clar că cetățenii își doresc acest lucru și de aici pot fi declanșate mecanisme pe care le-am enunțat în programul electoral și în platforma noastră politică, pentru că ele sunt trei și pot fi realizate doar în condițiile unui act de guvernare pe care o să ni-l asumăm. Pentru că după asta vor fi alegeri și dacă cetățenii R. Moldova vor delega PUN ca un partid majoritar în parlament, cu un prim-ministru care își dorește să facă reunirea – acest lucru se va întâmpla. Prin reunificarea terestră, prin reunificarea infrastructurii, energetică, digitală, de comunicație.”
Europa Liberă: E treia promisiune pe care o faceți în programul Dvs. electoral.
Octavian Țîcu: „Așa este.”
Europa Liberă: Dar ca să terminăm cu problema unirii, totuși unde vedeți locul Transnistriei, înainte de reglementare transnistreană, până, după ce se va găsi o soluție durabilă pentru acest conflict de la Nistru, cum includeți Transnistria în proiectul unirii?
Octavian Țîcu: „Proiectul transnistrean are două etape de a fi soluționat. Prima etapă, într-o primă fază, aș spune, avem nevoie de a securiza teritoriul actual al R. Moldova, ceea ce se numește că se află sub controlul constituțional al Chișinăului. Asta este o primă etapă, pentru a nu periclita, în general, proiectul de reîntregire și asta înseamnă că România, asumându-și suveranitatea asupra teritoriului actual al R. Moldova, care, apropo, nu a fost anulat niciodată, acest teritoriu aparține româniei prin actul unirii din 27 martie și 21 noiembrie 1918. El a fost anulat abuziv prin ocupația sovietică, dar, oficial, el n-a fost dezavuat de nicio putere europeană care l-a semnat și vreau să aduc aminte celor care ne privesc că a fost semnat de Marea Britanie, de Franța, de Italia și de Japonia. Prin urmare, aceasta este o chestiune care deja trece la un alt nivel...”
Europa Liberă: Rolul și locul Transnistriei...
Octavian Țîcu: „... pentru că deja statul român va avea o altă capacitate de negocieri. R. Moldova, în situația actuală, nu are capacități diplomatice, militare și politice de a discuta acestă problemă cu Federația Rusă. România are o altă dimensiune, are aliați, și acest lucru va trebui făcut într-o discuție și cu Ucraina. Eu aș vedea această problemă rezolvată într-un format patrulater, cu România, Rusia, Ucraina și Alianța Nord-Atlantică, SUA, UE, pentru că, așa cum spuneam, resursele pe care noi de 30 de ani le avem, formatul 5+2 și alte chestiuni, sunt absolut inadecvate.
Dacă statul român și cel ucrainean își vor dori de comun acord să găsească o soluție bilaterală a soluționării problemei Basarabiei, ei vor găsi.
Și atunci când acest format de negocieri va fi format și se va purcede la negocieri, dar în esență, vreau să vă spun că dacă statul român și cel ucrainean își vor dori de comun acord să găsească o soluție bilaterală a soluționării problemei Basarabiei, ei vor găsi. Cu instituții temeinice, cu dorință de a impune regimului de la Tiraspol anumite rigori de comportament, pe care trebuie să le aibă, și cu înțelegerea pe care cetățenii acestei regiuni vor trebui, atunci când va veni momentul s-o ia, printr-un referendum sau printr-o consultare publică, cui vor să aparțină, statului român sau Ucrainei, pentru că alternativă nu există. Această enclavă nu va putea exista la mii de km de Federația Rusă și cetățenii acestei țări, pardon, entități, în care 30 la sută sunt moldoveni români și 30 la sută sunt ucraineni, vor trebui să ia o decizie.”
Europa Liberă: Apropo, pentru că a mai rămas puțin timp până la data de 1 noiembrie, ați încercat să ajungeți și la alegătorul din stânga Nistrului, care este invitat să participe, să-și exercite dreptul la vot?
Octavian Țîcu: „Noi am ajuns deja, noi am avut 59 de semnături din municipiul Bender și evident că avem dialog cu toți susținătorii noștri și la Tiraspol, și la Bender și din alte localități în care sunt susținătorii noștri. În privința accesului pe care îl vom avea sau nu în regiunea transnistreană, o să ne pronunțăm mai târziu.”
Europa Liberă: De ce?
Suntem într-o ipostază absolut nefirească, în care alegătorii din regiunea transnistreană, neavând acces la informație sunt admiși în scrutinul nostru electoral.
Octavian Țîcu: „Pentru că vom vedea măsura în care permisiunea de a merge acolo sau nu va fi judecată de PUN prin prisma acestui acces al cetățenilor R. Moldova la secțiile de votare. Pentru că noi suntem într-o ipostază absolut nefirească, în care alegătorii noștri din regiunea transnistreană, neavând acces la informație și neputând participa la întâlnirile cu candidații, necunoscând platformele politice, sunt admiși în scrutinul nostru electoral, și acest lucru face, din punctul meu de vedere, problematică această participare, din moment ce lipsa de acces la informația din campania noastră electorală nu poate să le dea o viziune clară asupra votului pe care-l exercită.”
Europa Liberă: Dar nici unui cetățean nu i se poate interzice participarea la vot, pentru că este un drept consfințit.
Octavian Țîcu: „Evident că este un drept consfințit, dar drept consfințit este și accesul candidaților la acest alegător. Din moment ce noi nu avem acces, înțelegem cu toții că libertatea de vot și caracterul său universal este compromisă. Și atunci trebuie să ne întrebăm cum vom admite acești cetățeni în secțiile de votare? Dacă va fi un caracter organizat, masiv, evident că vor fi semnale clare de fraudare, și acest lucru trebuie gândit împreună cu toții, așa cum ar fi trebuit, într-un mod normal, statul în primul rând să asigure rezolvarea acestei situații anormale, și în condițiile în care avem o perioadă foarte scurtă, cred că lucrul ăsta trebuie să ne pună pe gânduri.”
Europa Liberă: 42 de secții de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului – e un număr mare de secții de votare?
Octavian Țîcu: „Este un număr mare și nu putem să spunem că-i mare sau mic, problema nu este că sunt secții de votare mari, multe, problema este în faptul că acești alegători, numărul lor, câți sunt, 200 de mii, 100 de mii, 50, să nu fie organizați masiv și aduși forțat, obligați, cărați și plătiți pentru a-și exercita dreptul de vot. O asemenea abordare din start trebuie descalificată, iar voturile care au fost exprimate în așa fel, trebuie anulate. Este o chestie normală.”
Europa Liberă: Cât de costisitoare este această campanie electorală pentru un concurent? Vă pentru că, oricum, costurile sunt diferite de la candidat la candidat. Dvs. ați reușit să mergeți în mai multe localități, să aveți aceste întâlniri cu alegătorii, câți bani o să cheltuiți Dvs., concurentul nr. 7, în această campanie electorală?
Octavian Țîcu: „Estimativ, 200-220 de mii de lei, acesta este bugetul, din start am spus că vom avea un plafon de vreo 10 mii, maxim 12 mii, care, în mare parte, sunt donațiile oamenilor care ne susțin și cei mai mari susținători ai partidului sunt chiar membrii partidului, care așa am decis că noi, în primul rând, trebuie să fim cei care asigurăm aceste alegeri.
Pentru că în rest, lunar, cheltuielile partidului sunt în jur de 30-40 de mii lunar, dintre care 20 de mii sunt indemnizații de la stat și vreo 10 mii este indemnizația mea de deputat, pe care o am pentru asistenți și cei care fac secretariatul partidului și în rest sunt ceea ce avem din aceste donații. Prin urmare, nu este un efort financiar atît de... Pentru că au fost atâtea supoziții fantasmagorice că e nevoie de 100 de mii etc. Bine, stânga, de obicei, și cei care au resurse, pentru că noi vedem discrepanțe enorme și chiar atitudini. Candidata Partidului Șor, care este peste tot, și noi știm cât costă un banner (350-450-500 de euro, depinde de poziția lui) și doar la un calcul elementar îți dai seama de amploarea pe care o au.
Concurenții sunt diferiți, resursele de care dispun, dar, în esență, se duce o campanie electorală atunci când ai o idee credibilă, și un candidat care inspiră încredere nu este atât de costisitor.”
Europa Liberă: Dar ați renunțat la bannere, la publicitate?
Octavian Țîcu: „Avem cinci bannere în Chișinău și avem bannere în toată țara, pentru că am făcut de astea, mici, pentru case, familii. Oamenii le iau, le așează pe proprietățile lor, fac vizibil partidul oriunde, în toate raioanele. Am mers pe ideea asta deoarece noi am fost și obstrucționați de CEC din cauza înregistrării, pe care am făcut-o cu întârziere, am fost, la un moment dat, în ipostaza de a nu mai crede că vom participa în alegeri. Prin urmare, am intrat abia pe data de 7 octombrie în campania electorală. Am decis să nu mai facem bannere, pentru că oricum mai rămâneau vreo două săptămâni și am mers pe altă cale, o cale pe care noi am experimentat-o deja, cred eu, de vreo jumătate de an, pentru că am mers în campania Ce înseamnă unirea cu România?, satele ne cunosc, că am distribuit pliante, ziare, am vorbit cu oamenii, și acum avem echipele mobile, echipele organizațiilor teritoriale, care se ocupă cu distribuirea materialelor, mi-am asumat și eu acest exercițiu, pe care l-am făcut mai înainte, astfel încât pentru noi nu este un șoc faptul că trebuie să mergem și să ne întâlnim în pandemie, am mers permanent între oameni, oamenii ne cunosc, ne acceptă, ne susțin.”
Europa Liberă: Cât de des oamenii vă întreabă dacă ați venit cu ceva, cu ceva însemnând o pomană electorală, pentru că alți candidați asta spun, că atunci când merg în campanie electorală, alegătorul întreabă: da ce ne oferi?
Octavian Țîcu: „Unii da.”
Europa Liberă: Pomana electorală în aceste alegeri o mai folosește cineva?
Octavian Țîcu: „Unii da. Sunt oameni care i-am auzit întrebând: da pe lângă ziar și pliant mai dați ceva? Noi însă am mers pe o cale contrară tuturor obiceiurilor moldovenești. Ce am făcut? Noi ne-am asumat anumite chestii pe care le-am promis în campania Ce înseamnă unirea cu România? Spre exemplu, sâmbătă am fost la Pepeni, acolo, atunci când am fost în campanie, le-am promis că o să le aduc donații de cărți și am adus 112 titluri de cărți, donație pentru biblioteca din Pepeni și pentru grădinița din sat.
Asta este viziunea noastră, a partidului, asta ne putem permite și trebuie să facem, pentru că un alegător elevat este, în primul rând, un alegător care citește. Și vom mai merge cu asemenea chestiuni, fără a pretinde că lucrul acesta, într-un fel, va determina opțiunile de vot. Este un lucru pe care l-am făcut întotdeauna. Noi, PUN am început anul 2019, din ianuarie pînă la pandemie, cu Caravana Cărții, în care am mers și am făcut donații de carte în liceele și bibliotecile publice din republică.”
Europa Liberă: Da de obicei mergeți în localitățile unde aveți simpatizanți sau încercați să lărgiți bazinul electoral și vreau să vă întreb dacă ați întâlnit și oameni care vă replicau dacă vrei unirea, mergi în România?
Octavian Țîcu: „N-am avut ostilitate, de când fac campania Ce înseamnă unirea cu România? Unirea cu România însemnând 24 de raioane deja cu campania noastră prezidențială și cu colectarea noastră de semnături, cred că în aceste aproape 200 de localități, dacă am întâlnit 4 sau 5 reproșuri de la persoane. Ostilitatea și agresivitatea față de unionism a scăzut pentru că noi am schimbat paradigma unionismului, de la bătălia identitară pe care noi, din start, o refuzăm în polemica cu oamenii care au anumite himere ale trecutului legate de România și chestiuni de ostilitate, noi trecem într-o altă dimensiune, în care le oferim cifre concrete și argumente în privința calității vieții, a standardelor, a salariilor, a pensiilor, a produsului intern brut, care în România e de 20 de ori mai mare decât la noi și lucrul ăsta a schimbat și viziunea oamenilor.
Prima condiție a unui unionist este să fie proeuropean, dar el este mai mult decât un proeuropean – un unionist este euroatlantist.
Mai ales pe fundalul faptului că clasa noastră politică s-a străduit din plin să compromită definitiv viitorul acestui stat, în care am crezut și eu și au crezut și alții, că putem realiza integrarea europeană a R. Moldova, care oricum înseamnă și UE. Pentru cei care încearcă să antagonizeze unioniștii cu proeuropenii, le spunem din start, clar: mai proeuropean decât un unionist nu există om în R. Moldova.
Pentru că prima condiție a unui unionist este să fie proeuropean, dar el este mai mult decât un proeuropean – un unionist este euroatlantist, pentru că fiecare unionist care pledează pentru unirea cu România este un om care vede paradigma de securitate a R. Moldova rezolvată într-un proces de integrare a structurilor noastre de apărare, securitate și ordine legală în cele române și euroatlantice, așa cum am stipulat și în angajamentul pe care îl am în campania electorală.”
Europa Liberă: Cât de des ați fost întrebat de alegători de ce sunteți atât de răzlețiți, cei care împărtășiți valorile prooccidentale?
Octavian Țîcu: „Tot mai rar, mai mult când este vorba de atacurile trolilor și anumitor oameni care reprezintă Blocul Unirea. Noi nu intrăm în această polemică, pentru că demult am explicat-o și o explicăm oamenilor în teritoriu. Oamenii înțeleg destul de bine. Oamenii înțeleg că noi nu putem lega proiectul unionist de oameni care au fost compromiși și sunt compromiși prin acte de corupție, demonstrate într-un sistem de justiție, care, chiar dacă este compromis, nu poate scoate aceste acuzații din aer. Dorin Chirtoacă este figurantul a două dosare penale, unul pe parcările cu plată și altul privind depășirea atribuțiilor de serviciu.”
Europa Liberă: El pledează nevinovat.
Octavian Țîcu: „Asta e problema lui, eu nu vreau să-mi asum problemele lui Dorin Chirtoacă și a oamenilor din Blocul Unirea. Trebuie să-și asume pentru Dorin Drăguțanu, principalul figurant din furtul miliardului, pentru Iurie Chirinciuc, care și-a recunoscut actul de corupție, pentru Nistor Grozavu, care a fost o perioadă îndelungată viceprimarul lui. Nu sunt problemele noastre. Noi ne dorim ca unionismul să fie integru și să aibă putere de convingere, fără a fi, la un moment dat, supus chestionărilor și suspiciunilor de corupție. Pentru că imaginați-vă situația în care chirtoacă ar fi înaintat de o mișcare unionistă comună la funcția de președinte și ar câștiga, m-ar fi scos din funcție exact cum l-a scos Plahotniuc.
Deci, nu există semne de întrebare.
Iar în al doilea rând, explic cetățenilor R. Moldova care înțeleg foarte bine situația politică: votantul lui Octavian Țîcu este altul decât al lui Dorin Chirtoacă. Și votantul ăsta, pe care l-am cultivat și în cadrul Blocului ACUM, și în atitudinile pe care le am, este un votant care de obicei se duce spre stânga uneori și care datorită capacității de a judeca lucid, au să mă voteze dacă voi fi fără Dorin Chirtoacă. De aceea, calculând riscurile, a fi sau a nu fi, am considerat că marja de vot este mai mare pe acest segment pe care ni-l asumăm de unii singuri, decât prin alianță cu o șcare compromisă.”
Europa Liberă: Renato Usatîi spunea că o parte din votanții lui sunt și o parte dintre cei care împărtășesc curentul unionist.
Octavian Țîcu: „Păi, curentul unionist și-l asumă mulți, și PLDM, și Andrei Năstase, că cultură chestiunea cetățenilor de onoare pe care le are prin România și relațiile cu PNL. Unioniști sunt în toate partidele, unioniștii însă nu au avut pentru cine vota până acum. Acum s-a creat o nouă situați, în care pot vota un om care a susținut unionismul dincolo de credințele politice pe care le are. Pentru că asta este identitatea mea, pe care mi-am apărat-o întotdeauna și meseria pe care o am, prin cărțile pe care le scriem. Pentru că cărți plenare, integrale pe istoria românilor au început să apară când am făcut aceste două volume Homo Moldovanus Sovietic și Istoria Românilor la Est de Prut, lansând, dacă vreți un program politic intelectual, pe care ne așezăm noi, ca partid politic. ”
Europa Liberă: Și totuși cinci pretendenți la fotoliul de președinte în această cursă prezidențială din 1 noiembrie, care se atacă între dânșii, nu aduc voturi unui potențial candidat de pe stânga?
Octavian Țîcu: „Bine, stânga tot e încurcată...”
Europa Liberă: Dar mai puțin încurcată.
Octavian Țîcu: „Bun, e mai puțin încurcată că-s votanți mai puțini. Noi, dacă am judeca lucid, după construcția politică, stânga este 35 sau 36 de mandate pentru socialiști, restul este ceea ce eu numesc votul confuz și de cele mai multe ori deturnat, care s-a dus și la PD, și la Blocul ACUM, și la Șor. Este o incertitudine în privința acestui vot. Din punctul meu de vedere, trei candidați vor înghesui acolo, pe centru-stânga, cinci candidați vor bate pentru 60 la sută din vot, iar această rivalitate trebuie s-o explice liderii. Noi n-avem rivalități cu nimeni și n-avemi concurenți electorali în această campanie. Nu ne luptăm cu platforma nimănui. Noi am venit să propunem tuturor să trăiască bine și să aibă un viitor previzibil. Dacă cetățenii R. Moldova vor înțelege că asta este unica șansă ne vor vota, dacă nu – vor mai trăi încă patru ani de zile având președinți care nu știu ce să facă mai departe.”
Europa Liberă: Dar vă întrebam – dispersarea segmentului de centru-dreapta îl avantajează pe un potențial concurent de stânga?
Va fi tradiționalul vot moldovenesc din turul doi. Însă de data asta să știți – și lucrul ăsta este incontestabil, votul anti-Dodon este mai mult de 50 la sută
Octavian Țîcu: „Nu. Va fi tradiționalul vot moldovenesc din turul doi. Însă de data asta să știți – și lucrul ăsta este incontestabil, votul anti-Dodon este mai mult de 50 la sută. Orice candidat ajuns în turul doi îl va bate pe Igor Dodon, pentru că nu va fi un vot pro X, Y, Z, ci va fi un vot anti-Dodon. Asta este noutatea actualei campanii electorale, în comparație cu 2016 și a doua este că nu va exista un atotputernic Plahotniuc, care l-a făcut pe Igor Dodon președintele statului.”
Europa Liberă: Dle Țîcu, până azi, nu a existat un concurent electoral care nu ar fi criticat sondajele de opinie, pentru că spun că, fie rezultatele lor sunt măsluite, fie că se fac în favoarea unui candidat. Dvs. ce părere aveți despre rezultatele sondajelor și totuși sunteți pragmatic, sunteți conștient că s-ar putea să vă despărțiți de electorat în data de 1 noiembrie. Ce faceți mai departe?
Octavian Țîcu: „De fapt, sunt două întrebări, la care am să încerc să răspund. Cu sondajele. Eu, dacă m-aș uita după sondaje, n-ar trebui să merg în campania electorală.”
Europa Liberă: Adică sunteți candidatul fără șanse, da?
Octavian Țîcu: „Nu cred în sondaje și în like-uri pe facebook. Eu, dacă vă aduceți aminte, anul trecut, când m-am rupt de Blocul ACUM și am mers în campanie pentru Chișinău, mi-au dat că o să am 0,5-1 %. Am luat 5 %. Al patrulea rezultat pe Chișinău, după două forțe politice și primarul cu trei mandate. Eu cred că oamenii noștri au altă abordare a situației. Sondajele nu referă stările de spirit, cum erau pe timpul...
Europa Liberă: Da pe interior Dvs. aveți un sondaj credibil?
Octavian Țîcu: „N-avem nimic. Eu de asta mă bucur foarte mult, că am reușit să ne înregistrăm și să participăm în această campanie electorală. Va fi primul test pentru noi, ca partid politic, și pentru mine personal, vom ști exact care este alegătorul nostru, unde se află alegătorul nostru și acest lucru în mod special mă bucură. Este o victorie pentru noi toți, pentru că am oferit cetățenilor R. Moldova posibilitatea de a vota altceva decât politicienii care deja miros a naftalină în R. Moldova și, din punctul meu de vedere, au compromis tot ceea ce înseamnă politic.”
Europa Liberă: Și a doua întrebare, care face din prima întrebare, care vă întrebam, ce faceți după 1 noiembrie, dacă aflați că sunteți perdant?
Octavian Țîcu: „După 1 noiembrie, va fi turul doi, în care noi vom încerca să câștigăm alegerile în R. Moldova. Eu cred foarte mult în această capacitate de a decide a alegătorului nostru. Pentru că este o perioadî în care mai au timp să facă diferențe, iar ce vom face dacă nu – am spus. Noi vom susține un candidat care va avea trei calități: anti-Dodon, pro- Europa și pro- România. Astea sunt. Nu așteptăm osanale și declarații de dragoste față de statul român, pentru că ele-s ipocrite. Cei care ajung la guvernare uită de ceea ce este România când fac acest lucru, dar, la nivel declarativ, ca noi ulterior să putem invoca acest lucru în criticile pe care le vom avea față de viitorul președinte, deci vom susține acel candidat care va fi anti-Dodon, pro-Europa și pro- România.”
Europa Liberă: Ați spus că ați ajuns aproximativ în 200 de localități? Din cele aproape 900 de primării care există în R. Moldova.
Octavian Țîcu: „Este o cifră destul de semnificativă, pentru că-s 24 de raioane. Noi n-am fost numai în 13 unități teritoriale ”
Europa Liberă: Dar de ce nu ați ajuns?
Octavian Țîcu: „Eu sper că în campania aceasta noi vom ajunge în câteva dintre ele... N-am reușit fizic, evident. ”
Europa Liberă: În autonomia găgăuză ați ajuns?
Octavian Țîcu: „Am fost și la Vulcănești, și în Comrat voi merge repetat, pentru că voi avea intervenții și la televiziunea locală.”
Europa Liberă: De unde se informează lumea, ca să fie conștientă când își vor da buletinul de vot?
Octavian Țîcu: „Eu cred că la ora actuală, și acesta este marele avantaj, slavă Domnului, că noi n-am fi avut resurse să fim vizibili, sunt dezbaterile electorale. Oamenii se interesează, se uită, fac diferențe. Am avut situații foarte comice. De exemplu, seara am fost la dezbateri și dimineața am ajuns la Costești. Niște doamne stăteau la o poartă și una a exclamat: a, te-am văzut aseară la televizor și acuma ai venit la poarta mea.”
Europa Liberă: Ați postat pe o rețea de socializare despre acest caz.
Octavian Țîcu: „Sunt doi, este ziarul și pliantul. Suntem un partid conștient de faptul că avem nevoie ca oamenii să fie informați. Am distribuit încă din luna mai aceste ziare și pliante au avut un caracter preelectoral informativ. O facem și acum, chiar dacă e costisitor și e complicat, pentru că ai nevoie de voluntari, ai nevoie de oameni. Avem organizații teritoriale și oamenii, în general, la un anumit moment, își conturează deja profilul alegătorului pe care îl au.”
Europa Liberă: Factorul extern poate să se implice în scrutinul prezidențial din R. Moldova?
Octavian Țîcu: „Sigur că poate. Factorul extern o face pentru Igor Dodon, o arată foarte clar. Eu cred că această istorie cu camazurile a jucat un rol prost pentru Ivan Ceban, Partidul Socialiștilor și Igor Dodon. Ivan Ceban a încercat să-și construiască o imagine de primar european, modern, care, parcă, n-are iz ideologic, și a intrat în aceeași baltă, balegă moldovenească tradițională, alături de ambasadorul Rusiei, a plimbat prin tot Chișinăul aceste camazuri. Cinci camazuri, care, în sine, sunt un ajutor, dar nu în asemenea hal, în plină campanie electorală, plimbând cu drapelele federației Ruse, care, automat, generează un negativism, total, aș spune, și asta fără să exagerez.
Și asta, gândiți-vă, pe un fundal de antipod cu România, în care o coloană de 30 sau 40 de camioane pline cu medicamente și ajutor umanitar de 3,5 milioane, îl bagi sub pod și după asta încă sancționezi oamenii care au venit acolo. Deci, acest lucru, eu cred că a fost foarte neinspirat și a arătat că, oricât ai vopsi și revopsi un om corupt și cu viziuni estice, el nu se va schimba.”
Europa Liberă: Ați reținut declarația pe care o făcea șeful diplomației ruse, Lavrov, spunând că SUA e țara care se implică în treburile statelor din spațiul post-sovietic, cum ați reacționat?
Octavian Țîcu: „Eu nu simt nicio influență a Statelor Unite, eu știu că SUA a făcut pentru R. Moldova mai mult ca oricare stat, cu excepția României. Și dacă o să luați la bani mărunți lucrurile pe care le-a făcut statul american pentru R. Moldova, o să vă convingeți, dar, evident, cel mai clar este când iei drumul Sorocii și vezi calitatea drumului. Și multe altele: școli reparate etc. Am fost chiar acuma în satul Chetrosu, din Drochia, în care jumătate de bloc era pusă această inscripție: cu implicarea statului american în modernizarea școlii. Și multe alte chestiuni.
Eu personal am fost beneficiar de bursă americană, în 2006-2007 am fost profesor Fulbright la Universitatea Illinois și anual merg, din bani americani, oameni care ar fi murit în mediul academic, dacă n-ar fi existat posibilitatea asta de a te cultiva și de a avea un venit. Asta este o mare diferență de abordare. Ceea ce spunem noi cetățenilor R. Moldova trebuie să aibă în vedere gradul de implicare și oportunitățile pe care le oferă statele care se implică în R. Moldova.”
Europa Liberă: Ca acest scrutin prezidențial, rezultatele lui să fie recunoscute, ar trebui să fie prezenți o treime din numărul alegătorilor. Din observațiile Dvs. există suficient interes pentru aceste alegeri? Cei opt candidați îi motivează pe cetățenii cu drept de vot să vină la alegeri?
Octavian Țîcu: „Da, eu zilnic primesc informații și mesaje din partea oamenilor care îmi spun că n-au fost niciodată la vot în ultimul timp, dar vor merge, pentru că sunt acolo. Și asta înseamnă că există un interes pentru a se promova o nouă față a politicii. Eu, în general, sunt optimist în privința acestui scrutin electoral. Acest sistem de vot în asemenea măsură a fost construit, încât permite ca el să fie credibil. Adică, dacă Plahotniuc, cu toate instrumentele pe care le-a avut, a pierdut alegerile în favoarea blocului ACUM, înseamnă că se poate. Se poate de câștigat aceste alegeri și de arătat că vine o schimbare. Eu cred că, din dorința cetățenilor R. Moldova de a scăpa de Dodon, oamenii vor ieși la vot.”
Europa Liberă: Chiar și dacă ținem cont de situația care aduce probleme, situația de pandemie de COVID-19?
Satele noastre, și asta o spun și dintr-un anumit punct de vedere și cu îngrijorare și satele noastre nu respectă nici într-un fel regulile de pandemie.
Octavian Țîcu: „Cu pandemie, dar, cu toate astea, noi am adunat semnături, am văzut 20 de mii de semnături cum se adună. Nu este ușor, și dincolo de mesajul de a ne da semnătura și a promova partidul, am încurajat oamenii să iasă la vot. Vreau să vă spun că satele noastre, și asta o spun și dintr-un anumit punct de vedere și cu îngrijorare și satele noastre nu respectă nici într-un fel regulile de pandemie. Oamenii umblă fără măști, se întâlnesc, la mine în mahala...”
Europa Liberă: E un lucru trist.
Octavian Țîcu: „La mine în mahala, am intrat odată și stăteau vreo 12 flăcăi și beau o sticlă de vin, după ce au acoperit o gaură cu niște pietre, și toți dintr-un pahar, fericiți, asta e imaginea satului nostru, unde oamenii, ei între ei...”
Europa Liberă: nu e o situație
Octavian Țîcu: „...nici nu cred în COVID și în tot ce înseamnă această boală. Nu este o situație normală...”
Europa Liberă: Ați reușit să-i convingeți că trebuie să poarte mască?
Octavian Țîcu: „Nu COVID-ul va fi un impediment pentru a merge la alegeri.”
Europa Liberă: Și, pe final, un scenariu post-electoral? Care ar fi?
Octavian Țîcu: „Un scenariu post-electoral depinde de rezultatul alegerilor. Un scenariu va fi dacă Octavian Țîcu va fi președinte, altul – dacă Maia Sandu și al treilea – dacă Igor Dodon sau Renato Usatîi. Eu pot răspunde pentru mine și vă spun scenariul meu. Un prim scenariu va fi bazat pe legalitate, în care vom încerca să creăm o nouă majoritate în Parlament, cu cei care se consideră sau sunt declarați proeuropeni, pentru a crea un guvern de tranziție spre alegerile anticipate...”
Europa Liberă: Dar cine să fie acele forțe?
Octavian Țîcu: „Evident că sunt doar patru formațiuni. Această nouă majoritate trebuie asumată de Blocul ACUM, deci de PPDA și de PAS, la care va veni PD și Pro Moldova.”
Europa Liberă: Și credeți că PD e gata să părăsească guvernarea?
Octavian Țîcu: „Eu cred că cu un asemenea deznodământ al alegerilor, Octavian Țîcu președinte, va convinge PD și va fi un scenariu mai puțin plăcut, unul de confruntare între președinție și parlament, pentru că eu nu voi fi un președinte ușor de digerat pentru noua majoritate creată de Dodon, care va vrea să fie prim-ministru. Un asemenea lucru este inadmisibil în R.Moldova. Și atunci va fi o situație în care va conta ce prevalează: o majoritate, nereprezentativă, parlamentară sau un președinte ales de majoritatea cetățenilor R. Moldova?”
Europa Liberă: Mulțumim pentru discuție, succes în campania electorală. Octavian Țîcu a răspuns întrebărilor Europei Libere, vă așteptăm și după 1 noiembrie la o discuție.
Octavian Țîcu: „Cu mare drag! De fiecare dată, vin la Europa liberă în altă ipostază, s-o experimentăm și pe asta.”
Europa Liberă: Mulțumim pentru discuție!
