Asta nu a împiedicat Budapesta și Bratislava să solicite recent ajutorul executivului UE pentru a obține un flux mai mare de petrol rusesc către cele două țări din Europa Centrală fără ieșire la mare.
Ambele țări s-au plâns încă de la mijlocul lunii iulie că sancțiunile ucrainene recent impuse companiei petroliere rusești LUKoil au dus la oprirea fluxului de țiței pe care-l primeau prin conductă de la compania moscovită. Ele au trimis o scrisoare comună către comisie, solicitând consultări de urgență cu Kievul, spunând că Ucraina a încălcat atât spiritul, cât și litera Acordului de Asociere pe care l-a semnat cu UE în 2014.
Cu toate acestea, se pare că Ungaria și Slovacia nu au reușit să-și impună punctul de vedere.
Ungaria și Slovacia acuză Ucraina că sancționând concernul LUKoil le-a „tăiat” importurile de petrol. De fapt, lucrurile sunt mai complicate.
Într-o scrisoare trimisă miniștrilor de externe ai celor două țări de Valdis Dombrovskis, vicepreședinte al Comisiei Europene și eurocomisar pentru comerț, se spune că o consultare urgentă „nu pare să fie necesară, deoarece nu există o indicație actuală a unui risc imediat pentru securitatea aprovizionării."
Scrisoarea din 1 august, văzută de RFE/RL, mai afirmă că „potrivit informațiilor de care dispunem și în conformitate cu analiza comisiei, se pare că sancțiunile impuse de Ucraina asupra LUKoil nu afectează operațiunile de tranzit de petrol în desfășurare prin [conducta] Drujba [din Rusia către Europa Centrală și de Est]."
Experți central-europeni au spus, în aceeași notă, că de fapt ungurii și slovacii nu primeau, în mixul venit prin Drujba, aproape nimic de la LUKoil.
Context:
Aproximativ 5,5 milioane de tone metrice de petrol au fost livrate prin conducta Drujba în prima jumătate a anului 2024, dintre care jumătate a fost vândut de LUKoil. Restul petrolului a fost tranzitat de producători ruși mai mici, care nu sunt încă sancționați de Ucraina.
Este de remarcat faptul că Ungaria și Slovacia au încă voie să importe țiței din Rusia. Alături de Bulgaria, Cehia și Polonia, ele au obținut derogări de la sancțiunile impuse de UE asupra importurilor de petrol rusesc prin conducte în bloc, care au fost convenite în 2022 și au intrat în vigoare un an mai târziu.
Există, însă, o diferență în cazul Ungariei și Slovaciei. Atât Bulgaria, cât și Polonia au întrerupt complet importurile de petrol rusesc prin conducte, iar Cehia depune eforturi pentru a face același lucru în viitorul apropiat. Când aceste derogări au fost acordate, a existat o înțelegere conform căreia statele membre ar trebui să lucreze activ pentru a găsi surse alternative, în scopul de a minimiza dependența de importurile de energie din Rusia.
Detalii:
* Ungaria și-a crescut de fapt dependența de Rusia, importând cu 56% mai mult țiței rusesc în 2024 decât înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei de către Kremlin, la începutul anului 2022. Importurile de petrol ale Slovaciei din Rusia au scăzut oarecum din 2022, dar reprezintă încă peste 50% din totalul importurilor sale.
* Nevoia ca Ungaria și Slovacia să-și diversifice sursele a fost subliniată și de Dombrovskis în scrisoarea sa: „Un număr semnificativ de reprezentanți ai statelor membre au întrebat despre găsirea unor rute alternative de aprovizionare în plus față de conducta Drujba pentru importul de țiței și s-au declarat uimiți că Ungaria și Slovacia nu au explorat aparent alternative până acum."
* Unul dintre acești „reprezentanți ai statelor membre” a fost prim-ministrul croat Andrej Plenkovic, care a scris o scrisoare președintelui Comisiei Europene, von der Leyen, pe 31 iulie, cu o zi înainte de misiva lui Dombrovskis către Bratislava și Budapesta. Scrisoarea, văzută de RFE/RL, notează că „opțiunile alternative pe care le poate oferi Croația... au fost până acum subutilizate."
* Plenkovic este un aliat apropiat al lui von der Leyen și un pilon al Partidului Popular European (PPE) de centru-dreapta, cel mai mare grup din Parlamentul European, căruia i-a aparținut partidul de guvernământ ungar Fidesz, înainte de a-l părăsi sub presiune în 2021. PPE l-a primit recent și pe principalul reprezentant al opoziției din Ungaria, pe Peter Magyar, și noul său partid Tisza, în rândurile sale.
Terminalul petorlier croat Omišalj, de pe insula Krk.
* Evident, premierul croat simte aici și o oportunitate de afaceri. Scrisoarea sa subliniază că „Croația, cu infrastructura sa petrolieră robustă - inclusiv terminalul Omišalj, rezervoarele de stocare din Sisak, rafinăria Urinj de lângă portul Rijeka și conducta Adriatică JANAF - deține capacități care depășesc cu mult nevoile naționale."
Potrivit lui Plenkovic, conducta JANAF ar putea fi soluția pentru Ungaria și Slovacia, deoarece poate „garanta transportul a 14,3 milioane de tone de țiței pe an de la terminalul Omisalj, pe insula Krk, către Ungaria și Slovacia și nu numai."
* El a menționat că JANAF a încheiat deja un acord la începutul acestui an cu compania petrolieră ungară MOL pentru 2,2 milioane de tone pe an pentru restul anului 2024, dar aceasta reprezintă doar aproximativ 15% din capacitatea de transport disponibilă. Scrisoarea se încheie afirmând că „în lumina circumstanțelor recente și în spiritul solidarității europene, JANAF este dispus să negocieze contracte pe termen lung care implică volume mai mari pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie și a reduce dependența."
* Întrebarea este dacă Ungaria este interesată. Ministrul său de externe, Peter Szijjarto, a respins oferta Zagrebului, menționând că „Croația pur și simplu nu este o țară de încredere pentru tranzit". El a adăugat că Croația a crescut de cinci ori prețurile de tranzit ale petrolului de la izbucnirea războiului din Ucraina. A urmat riposta JANAF, care a menționat că „afirmația referitoare la creșterea tarifelor JANAF în ultimii trei ani este complet neadevărată”.
* Această problemă va fi probabil discutată când miniștrii de externe ai UE se vor reuni pentru prima dată după pauza de vară, pe 29 august - o întâlnire care trebuia inițial să fie găzduită de Budapesta, dar a fost mutată după ce mai multe state membre ale UE s-au plâns de vizitele lui Orban la Moscova și Beijing.
Articol din seria de analize RFE/RL pe teme UE semnate Rikard Jozwiak, Wider Europe.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te