Puțină lume și-ar fi închipuit că la Praga s-ar putea repeta un scenariu de tipul celui petrecut cu cîțiva ani în urmă la Opera Națională din București, sub forma izbucnirii la suprafață a unui curent xenofob împotriva reformării activității Teatrului Național praghez, compus – nu toată lumea o știe - din trei ansambluri cu locații diferite: Narodni Divadlo (Opera Națională), Opera de stat și Teatrul Stavovske (Estates), cel al producțiilor mozartiene.
Your browser doesn’t support HTML5
La 16 iunie, securea războiului a fost dezgropată odată cu publicarea unei scrisori deschise semnate de 400 de angajați ai Teatrului Național, între care se află directorul artistic și cel muzical, regizori, o serie de soliști, membri ai orchestrei și ai corului, cărora li se adaugă și cîteva nume de rezonanță din mai vechile generații, cum este Sona Cervena. Toți se declarau îngrijorați de „situația critică” a instituției, care ar fi urmarea angajării la cîrma ei a doi noi directori din străinătate, ce urmează să-și preia atribuțiile la începutul stagiunii viitoare, în august-septembrie anul acesta.
Cel dintîi este norvegianul Per Boye Hansen – a cărui numire a fost anunțată în septembrie 2018 – și care, la vîrsta de 60 de ani, preia acum directoratul Operei Naționale din Praga, după ce în anii 2000-2005 a fost director artistic și apoi directorul plin al Operei Comice din Berlin, iar între 2012 și 2017, directorul Operei din Oslo.
Cel de-al doilea este cel pe care Hansen și l-a ales drept partener și la Praga, după ce îi fusese secund la Oslo tot ca director muzical, Karl-Heinz Steffens. Steffens era prezentat personalului de la Praga drept combinînd: „o muzicalitate superbă și puternic personală, cu o înțelegere și cunoaștere profundă a complexității operei ca formă de artă. El este partenerul ideal pentru orice director de scenă, este iubit și respectat de cîntăreți remarcabili, și este în aceeași măsură un mare susținător al tinerelor talente”.
În primăvară, la ora numirii sale, Daniel Barenboim, directorul Operei de Stat Unter den Linden de la Berlin felicita Teatrul Național praghez pentru alegerea lui Steffens ca director muzical.
Protestatarii de la Teatrul Național, vădit iritați de nealegerea unor directori cehi și – aparent conduși de unii din cei care doreau să preia pozițiile respective – îl acuză pe noul director norvegian de lipsa unei viziuni fundamentale, susținînd că aceasta ar conduce Teatrul într-o criză, de lipsa unor capacități de comunicare, de reprogramări permanente și de inconsistență în asigurarea unui program de lucru. Autorii scrisorii preiau în fapt o serie de acuzații ce i-au fost aduse lui Hansen la data plecării sale silite de la Opera din Oslo, dar în spatele lor se ascunde o neîncredere vădită și o teamă de introducere a companiei cehe în competiția nemiloasă internațională, în detrimentul vocilor cehe. Lucruri adesea invocate și la București...
### Vezi și... ### Radiografii culturale: faliment și fariseism la Opera Națională din BucureștiNoul director al Teatrului Național din Praga și-a prezentat prioritățile la o conferință de presă în primăvară, anunțîndu-și planurile de a mări numărul producțiilor noi, de a atrage în mai mare măsură un public internațional pentru opera pragheză – „vizitarea Operelor noastre ar trebui să devină un motiv cheie pentru oameni de a vizita Praga”, spunea atunci Hansen - și crearea unui Festival anual de operă.
Noul program al stagiunii la Opera de Stat (fosta Operă germană din Praga), ce va fi redeschisă în 2020, după o restaurare ce a costat circa 33 de milioane de euro, include premiera „Maeștrilor cîntăreți din Nurenberg”, prima operă cîntată în 1888, la inaugurarea sălii astăzi istorice. Punerea în scenă va fi asigurată de Keith Warner, care a regizat la Covent Garden „Inelul ” wagnerian, avîndu-l ca dirijor pe Karl-Heinz Steffens și în rolul lui Hans Sachs, un reputat solist al zilei, John Lundgren.
În programul lui Hansen, opera cehă rămîne prioritatea Teatrului Național de pe malul Vltavei (Narodni Divadlo), cu noi montări ale operei lui Jaromir Weinberger, Svanda Dudak (Svanda cimpoierul), Mireasa vîndută a lui Smetana, pusă în scenă de regizoarea de film cehă Alice Nellis, iar în ianuarie 2021 o producție centenară a operei lui Janacek, Katia Kabanova, în regia spaniolului controversat pentru montările sale de „scandal”, Calixto Bieito.
Stagiunea de Operă în Festival ar urma să aibă loc în fiecare an în iunie, cumva în relație dacă nu în paralel cu Festivalul Primăverii Pragheze, să prezinte toate noile producții ale stagiunii precedente și să invite diverse ansambluri de operă internaționale. Deschiderea primului Festival de operă ar urma să aibă loc la 17 iunie 2021 cu o nouă producție a operei lui György Ligeti, Marele macabru, pus în scenă de britanicul Nigel Lowery.
Un început ambițios pentru noul director Per Boye Hansen, după standarde europene, aplaudat de numeroase
Dacă lui Per Boye Hansen nu i se va permite ocazia de a face modificări fundamentale de sistem, Opera cehă va rămîne cu siguranță, pentru mulți ani, în starea prezentă de nemeritată stagnare”...
personalități ale lumii muzicale cehe și internaționale, între care dirijorul și Directorul General al Filarmonicii pragheze, Semion Bychkov, respectiv David Mareček, sau Nicholas Payne, fostul director al Operei regale Covent Garden.
Criza actuală de la Praga era rezumată bine de Martin Glaser, directorul Teatrului Național din Brno, care spunea recent: „Înțeleg îngrijoarea unei părți a artiștilor de la Teatrul Național, dar dacă lui Per Boye Hansen nu i se va îngădui ocazia de a face modificări fundamentale de sistem, Opera cehă va rămîne cu siguranță, pentru mulți ani, în starea prezentă de nemeritată stagnare”.