Crucișătorul „Moskva” s-a scufundat: ce a rămas din modernizarea flotei rusești?

Nava-amiral a flotei rusești din Marea Neagră, crucișătorul „Moskva” din era sovietică, s-a scufundat joi, 14 aprilie. Fusese avariat „grav” de exploziile munițiilor de la bord, provocate de un incendiu. Versiunea Moscovei.

Crucișătorul „Moskva” s-a scufundat: ce a rămas din modernizaera flotei rusești?

Ucraina susține că a lovit nava cu două rachete de croazieră „Neptun”, de producție locală. Niciuna din variante nu poate fi confirmată independent, dar analiștii militari occidentali tind să dea mai multă crezare variantei ucrainene.

Mai important decât pierderea în sine a navei este simbolismul actului. Crucișătorul „Moskva” întruchipa „puterea navală a Rusiei în Marea Neagră”, apreciază Michael Petersen de la Institutul de Studii Maritime de la Londra pentru BBC. Armata rusă a dominat Marea Neagră de la anexarea abuzivă a peninsulei Crimeea în 2014 și și-a folosit prezența acolo pentru a lansa și aproviziona invazia din Ucraina.

Flota de la Marea Neagră a sprijinit invazia cu capacitatea de a lansa rachete de croazieră oriunde în Ucraina și a fost importantă în ofensiva Rusiei la Mariupol.

Crucișătorul „Moskva” era „un ghimpe în coastele” ucrainenilor de la începutul acestui conflict, mai spune analistul Michael Petersen, asa că scufundarea navei „le va ridica cu siguranță moralul”. Și va lovi moralul rușilor.

„Ambele explicații pentru scufundarea vasului indică posibile deficiențe de partea Rusiei – fie o apărare antiaeriană slabă, fie proceduri de securitate incredibil de laxe și absența unui sistem eficient de remediere a daunelor la bordul navei-amiral a flotei de la Marea Neagră”, arată analiștii Mason Clark, Kateryna Stepanenko și George Barros de la Institutul pentru Studierea Războiului (ISW) de la Washington.

Carl Schuster, fost căpitan în marina militară americană, crede că pierderea vasului ridică semne de întrebare serioase despre întreg programul de modernizare a flotei, „la 10 ani după ce (președintele rus Vladimir) Putin a anunțat că va restabili capacitățile marinei, moralul și profesionalismul” trupelor.

La Washington, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat că principala misiune a crucișătorului „Moskva” era apărarea aeriană pentru forțele ruse din Marea Neagră.

„Va avea un impact asupra acestei capacități, cu siguranță, dar pe termen scurt”, a spus Kirby reporterilor.

Analiștii de la Institutul pentru Studierea Războiului de la Washington (ISW) consideră și ei că este o pierdere relativ minoră, spunând că nava a fost folosită mai ales pentru atacuri cu rachete de croazieră asupra centrelor logistice și aerodromurilor ucrainene. Rusia are sisteme terestre și avioane de lovitură care pot face același lucru, au spus ei.

Construită inițial în Ucraina în epoca sovietică, nava a intrat în serviciu la începutul anilor 1980, potrivit presei ruse.

Crucișătorul a fost folosit de Moscova în conflictul din Siria, unde a furnizat protecție navală forțelor ruse aflate acolo în misiune.

Transporta peste o duzină de rachete anti-navă Vulcan și o serie de arme anti-submarine și torpile anti-mine, potrivit rapoartelor.

Moscova este a doua navă rusă importantă despre care se știe că a fost distrusă de la începutul invaziei, după nava de sprijin pentru debarcare Orsk, distrusă pe 24 martie în portul Berdiansk, din apropiere de Mariupol.

Crucișătorul din clasa Slava a fost a treia cea mai mare navă din flota activă a Rusiei și una din cele mai bine apărate, a declarat pentru BBC expertul naval Jonathan Bentham de la Institutul Internațional de Studii Strategice.

Crucișătorul era echipat cu un sistem de apărare aeriană cu trei niveluri care, dacă funcționa corect, ar fi trebuit să-i ofere trei oportunități de a se apăra de un atac cu rachetele ucrainene Neptune.

Pe lângă apărarea cu rază medie și scurtă de acțiune, avea și șase sisteme de arme cu rază scurtă de acțiune (CIWS) ca ultimă soluție.

Bentham a spus că nava-amiral ar fi trebuit să aibă o acoperire de apărare antiaeriană de 360 de grade.

Dacă se dovedește că a fost scufundată de o rachetă Neptun, atunci se pune întrebarea cât de eficientă mai era acest sistemul complex de apărare după modernizare: „lipsea muniție, au fost probleme tehnice?” se întreabă expertul naval Jonathan Bentham.

***

O uzină militară ucraineană din apropiere de Kiev, unde se produc rachetele despre se presupune că au fost folosite la distrugerea crucișătorului rus „Moskva”, a fost parțial distrusă noaptea trecută într-un atac aerian al armatei ruse, a relatat vineri un jurnalist al agenției France Presse aflat la fața locului. O hală și o clădire de birouri de la uzina Vizar, aflată lângă aeroportului internațional de la Kiev, au suferit pagube serioase.

Ceva mai devreme, Rusia a anunțat că a bombardat de pe mare fabrica respectivă cu rachete cu rază lungă de acțiune de tip Kalibr. Atacul rusesc a avut loc la o zi după ce Ucraina a susținut că a distrus crucișătorul „Moskva” cu rachete „Neptun” de producție locală. Moscova a spus ulterior numai că nava s-a scufundat.

Potrivit unei declarații de pe website-ul producătorului ucrainean de armament Ukroboronprom, fabrica Vizar producea rachete Neptun.

Încă de la începutul invaziei, soarta crucișătorului nu a stat sub o stea „binevoitoare”: Moskva a devenit celebră când a cerut soldaților ucraineni care apărau Insula Șerpilor să se predea, dar i s-a răspuns cu o înjurătură. Schimbul de replici a devenit viral, iar incidentul a fost imortalizat pe o serie de timbre în Ucraina.