Cu ce mai respiră (la propriu) moldovenii?

Normalitatea nu e ceva la care să poți renunța ușor, chiar dacă e o normalitate foarte „șubredă”: Republica Moldova e un stat sărac și mult mai expus crizelor provocate de război, decât țările dezvoltate ale Uniunii Europene.

Prima veste proastă în 2023 e creșterea accizelor la carburanți. Potrivit ANRE, de mâine, 5 ianuarie, benzina se scumpește cu 24 de bani, iar motorina cu 13. Perioadă de ieftiniri din luna decembrie s-a încheiat prea repede. Binele e scurt, răul durează. Acum, cine are de făcut frecvente deplasări în teritoriu, cu treburi gospodărești sau la părinții în vârstă și nevolnici, va trebui să scoată mult mai mult din buzunar pe combustibil.

Un alt mare necaz apărut de câteva zile este aerul extrem de poluat din Chișinău. Stând tot timpul în capitală, nu-ți prea dai seama, doar dacă ești bolnav de astm sau ai alte probleme respiratorii. Chiar și cineva care se întoarce la Chișinău, după o relativ scurtă vizită la țară, nu va resimți imediat această problemă, întrucât e și el un „produs” al climatului otrăvit, la propriu, al orașului, e și el o „ființă-mutant”, care s-ar sufoca, ar spune unii, într-un mediu oxigenat în exces.

Dacă însă abia sosit la Chișinău vei citi pe rețele că aerul la sfârșit de decembrie a devenit mult mai toxic (de aproape 3 ori față de limita admisă!), vei simți instantaneu că ceea ce respiri nu e aer, ci un gaz suprasaturat de reziduuri nocive.

Cauzele poluării extrem de agresive din ultimele zile, susțin specialiștii, sunt centralele termoelectrice care lucrează pe bază de păcură, după ce Gazprom a redus unilateral volumul de gaze pentru Republica Moldova. Încălzirea nefirească a vremii favorizează persistența toxinelor. Te bucuri că mai scade presiunea pe facturile la încălzire, dar ceea ce economisești pe gaze dai pe medicamente, întrucât s-au înmulțit virozele, avem o adevărată „democrație a microbilor” în această perioadă!

„Uzina metalurgică de la Râbnița ne umple de colb și de boli”

Autoritățile mai acuză și prostul obicei al unor întreprinderi industriale care ard pneuri, uleiuri uzate sau deșeuri din plastic pentru a încălzi încăperile. Dar cel mai grav factor poluant în Chișinău îl reprezintă traficul auto.

Ambuteiaje interminabile, zeci sau poate sute de mii de tobe de eșapament ce emit în continuu noxe, pentru că Moldova, cum se spune în popor, s-a umplut de rable, de automobile vechi cu dotări sub normele ecologice moderne.

O glumă curentă este că săraci cum sunt, moldovenii își iau mașină, nu vor să circule cu transportul în comun, își salvează astfel demnitatea rănită. Și de vreme ce străzile nu sunt din gumilastic și nici parcări nu se mai construiesc, aglomerația din capitală e infernală.

Chișinăuienii trăiesc într-un oraș cancerigen – nu e o afirmație exagerată. Degeaba aduce Ministerul Sănătății aparatură performantă la Spitalul Oncologic – un adevărat „loc al plângerii” în Moldova. Dacă nu înlături sursele bolii, dacă nu ridici nivelul de securitate ecologică din capitală, nu vei mai prididi, tu, stat moldovenesc independent și suveran, să asiguri paturi și tratamente pentru pacienții bolnavi de cancer.

Presa relatează și despre smogul, fumul negru produs de Uzina Metalurgică din Râbnița, căreia Comisia pentru Situații Excepționale a decis să-i prelungească pentru încă o lună, până în 31 ianuarie 2023, autorizația de mediu privind gestionarea deșeurilor și emisia poluanților în atmosferă. E o concesie făcută regimului separatist de la Tiraspol, pentru a avea energie electrică mai ieftină de la Cuciurgan.

„E alegerea noastră, ca societate, dacă vrem să plătim de două ori mai mult curentul electric sau nu. Dacă suntem gata să o facem, atunci refuzăm autorizația”, spunea fosta ministră a Mediului Iuliana Cataragiu.

O fi alegerea societății, care trebuie să fie conștientă de greutățile vremurilor, să fie solidară, să facă economii. Dar este și alegerea guvernanților. Ne întrebăm dacă au fost explorate toate modalitățile de presiune asupra așa-ziselor autorități de la Tiraspol încât eliberarea autorizației de mediu, prin derogare de la lege, pentru Uzina Metalurgică de la Râbnița, extrem de poluantă, să fi fost singura soluție pentru a avea energie electrică la un preț suportabil. Nu se fac prea multe concesii regimului separatist în detrimentul intereselor Republicii Moldova și, iată, și în dauna sănătății cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului?

E stare excepțională, cauzată de războiul din Ucraina, totuși guvernarea nu se poate prevala la nesfârșit și exclusiv de această scuză sau explicație atunci când adoptă hotărâri discutabile pe energie. Mai ales că situații neprevăzute intervin în orice moment.

Azi, 4 ianuarie, s-a anunțat că Gazpom scumpește cu 450 de dolari pentru mia de metri cubi gazul livrat Republicii Moldova în ianuarie. În condițiile în care rușii știu foarte bine că întregul volum de gaz pentru Republica Moldova merge către consumatorii din stânga Nistrului, în contul curentului electric de la Cuciurgan destinat malului drept, iar transnistrenii nu plătesc gazul, întrebarea este: ce urmăresc rușii, sporindu-și cu bună știință daunele?...

Nu știu dacă ameliorarea stării mediului ambiant face parte din lista celor nouă condiții pe care le are de îndeplinit Republica Moldova pentru a începe negocierile de aderare la blocul comunitar, dar în acest moment sănătatea populației este o prioritate pentru Republica Moldova, nu mai puțin importantă decât securitatea energetică, alimentară și siguranța națională.

Punctele de vedere exprimate în acest articol nu reprezintă neapărat poziția postului de radio Europa Liberă.