Liderul CUB, Igor Munteanu, a făcut anunțul pe 9 august, la câteva zile după ce a pierdut în competiția internă a blocului format din patru partide pentru desemnarea unui candidat la scrutinul din 20 octombrie.
Munteanu a spus că formațiunea sa va propune un alt candidat, apolitic, și l-a acuzat pe Țîcu de docilitate față de actuala guvernare a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).
CUB va propune în următoarele săptămâni un candidat care să „nu fie al unui partid, ci al cetățenilor”, a mai spus Igor Munteanu.
Blocul „Împreună” și-a anunțat candidatul la prezidențiale pe 4 august. Candidatura istoricului Octavian Țîcu a fost aleasă prin vot de reprezentanții celor patru partide care formează blocul, la competiția internă participând câteva persoane, printre care și Igor Munteanu.
- Te-ar putea interesa și: Istoricul Octavian Țîcu este candidatul blocului „Împreună” la alegerile prezidențiale
Odată cu retragerea sprijinului pentru Octavian Țîcu, CUB a părăsit blocul „Împreună” despre care susține că ar suferi din cauza unor „jocuri din culise” sau „influențe din partea unor cercuri din afara blocului apropiate de actuala guvernare”.
Blocul „Împreună” a fost format în aprilie 2024, de către patru partide declarate pro-europene: Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Platforma Demnitate și Adevăr (DA), Partidul Schimbării și Liga Orașelor și Comunelor (LOC).
În replică, celelalte partide din bloc au spus că retragerea partidului CUB este un „sabotaj” care ar fi fost cauzată de „influențele nocive ale oligarhilor fugari”. Totodată, decizia de a retrage sprijinul lui Octavian Țîcu ar fi determinată „de frustrări și ambiții personale” ale liderului CUB.
Blocul „Împreună”, la inițiativa căruia mai multe partide pro-europene au semnat „Pactul pentru Europa”, încă nu a decis ce va face la referendumul din aceeași zi cu prezidențialele.
- Te-ar putea interesa și: Cine vrea să fie președinte, la Chișinău?
Până în prezent, 16 persoane (inclusiv Țîcu) și-au anunțat intenția de a participa la prezidențialele din toamnă. Este vorba despre președinta în funcție, Maia Sandu; fostul ministru de Externe, Tudor Ulianovschi; liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi; liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Ion Chicu; fondatorul Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase; liderul PLDM, Vlad Filat; fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, sprijinit de Partidul Socialiștilor; fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah; fosta jurnalistă, Natalia Morari; fostul premier, Vasile Tarlev; doctorul în drept, Alexandru Arseni; fosta procuroare anticorupție, Victoria Furtună; ex-ministrul Apărării, Valeriu Pleșca; vicepreședintele ALDE, Ștefan Savițchi; și deputatul Vasile Bolea, candidatul blocului „Victoria-Pobeda” pe care Comisia Electorală Centrală a refuzat să îl înregistreze.
Alegerile prezidențiale și referendumul constituțional pentru aderarea R. Moldova la UE vor avea loc în aceeași zi, pe 20 octombrie 2024.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te