Rusia a instalat sisteme avansate de rachete Iskander cu potenţial nuclear în enclava Kaliningrad, de la Marea Baltică.
Sistemul mobil de rachete balistice Iskander, denumit de NATO SS-26 Stone a înlocuit rachetele sovietice Scud. Rachetele au o rază de acţiune de 500 de kilometri şi pot avea focoase convenţionale sau nucleare.
Asta duce la o potențială nouă cursă a înarmării între Rusia și NATO.
Washingtonul, care şi-a prezentat săptămâna trecută noua „poziţie nucleară”, a dat asigurări că respectă limitele impuse arsenalului SUA prin noul tratat Start - şi i-a amintit Rusiei obligaţiile care îi revin.
Tratatul de reducere a armelor strategice Start semnat în 2010 de Moscova şi Washington şi intrat în vigoare în 2011 prevede reducerea progresivă, într-o perioadă de 10 ani, a numărului de focoase nucleare deţinute de cele două mari puteri, limitarea numărului de vectori şi verificări reciproce, precum şi schimburi de date.
Cu toate astea, instalarea de rachete Iskander în Kaliningrad, în enclava rusească prinsă între Polonia și Lituania, constituie un pas suplimentar spre destabilizare. Cu alte ocazii, Rusia a transmis că precedentele amplasări de rachete Iskander în Kaliningrad au fost temporare şi că au constituit un răspuns la forţele amplasate de SUA în regiunea baltică.
Într-un raport recent, serviciile lituaniene de informaţii afirmau însă ca amplasarea permanentă este „inevitabilă” și că Moscova va prezenta acest lucru „probabil drept un răspuns la masurile adoptate de NATO”.
Luni, președinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, a avertizat țările europene în legătură cu amenințarea reprezentată de desfășurarea complexelor tactice ruse Iskander lângă Kaliningrad.
„Chiar acum sunt desfăşurate în Kaliningrad rachete „Iskander” care vor rămâne acolo în mod permanent. Acest lucru înseamnă o amenințare nu numai pentru Lituania, ci pentru jumătate din țările europene”, a declarat președinta Lituaniei.
Potrivit Washingtonului, Rusia este pe cale să-și modernizeze un arsenal de 2.000 de arme nucleare tactice, amenințând țările europene de la frontierele ei și ocolindu-și obligațiile care decurg din tratatul de dezarmare New START, care nu contabilizează decât armele strategice folosite ca bază pentru doctrina descurajării.
În martie 2015, Rusia a avertizat Danemarca, țară membră în NATO, să nu se alăture proiectului scutului anti-rachetă condus de Statele Unite, altfel riscă să fie ținta unui atac nuclear.
Ca răspuns, anul trecut, NATO a amplasat 4 batalioane multinaționale în Polonia și in țările baltice, iar armata americană a trimis o baterie de apărare antiaeriană Patriot pentru exerciții în Lituania.
În iulie 2017, vicepreşedintele american Mike Pence a evocat posibilitatea de a instala sistemul Patriot în Estonia vecină.
Patriot este un sistem de apărare aeriană mobilă conceput pentru a intercepta aeronave, rachete de croazieră sau rachete balistice.
Președintele României Klaus Iohannis a semnat la finalul anului trecut decretul privind promulgarea Legii prin care România achiziționează șapte sisteme de rachete sol-aer PATRIOT - dintre care patru sisteme destinate dotării Statului Major al Forțelor Aeriene si trei sisteme destinate înzestrării Statului Major al Forțelor Terestre - si a echipamentelor aferente, în valoare totala de circa 3,9 miliarde USD fără TVA.
Rupând-o cu viziunea ex-președintelui Barack Obama, care, în 2009, la Praga, făcuse apel la eliminarea tuturor armelor nucleare, noua Atitudine nucleară americană propune deci să se dezvolte un nou tip de rachete nucleare de mică putere, care să fie lansate de pe submarine.
Ambarcate pe submarine, aceste noi rachete cu o putere mai mică decât a bombei de la Hiroșima nu vor trebui stocate pe teritoriul țărilor aliate. Vor putea astfel să dejoace apărările anti-rachetă ale Rusiei, care sunt destinate esențialmente să respingă un atac aerian.
„Statele Unite ale Americii şi Federaţia Rusă au lansat noul tratat Start (New Start) acum şapte ani”, aminteşte luni într-un comunicat Departamentul de Stat al SUA. „Data de 5 februarie 2018 marchează data intrării în vigoare a limitărilor centrale impuse de tratat arsenalului nuclear strategic al fiecărei ţări”, subliniază Departamentul de Stat. Washingtonul reafirmă în acelaşi timp că în ce-l priveşte respectă aceste limite încă din august anul trecut.
„Federaţia Rusă şi-a reiterat în mai multe rânduri ataşamentul faţă de Noul tratat Start, inclusiv în ce priveşte respectarea acestor limitări centrale, şi ne aşteptăm ca schimbul de date prevăzut prin tratat să se desfăşoare în scurt timp să confirme acest angajament”, precizează în comunicat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Heather Nauert.
În martie 2015, Rusia a avertizat Danemarca, țară membră în NATO, să nu se alăture proiectului scutului anti-rachetă condus de Statele Unite, altfel riscă să fie ținta unui atac nuclear.
Într-un articol publicat sâmbătă de presa daneză (în Jyllands-Posten, cotidianul cunoscut pentru caricaturile cu Mahomed), ambasadorul rus la Copenhaga, Mihail Vanin, spune că în caz contrar „navele daneze vor deveni țintele rachetelor nucleare rusești”.
„Nu cred că danezii înţeleg foarte bine consecinţele a ceea ce se va întâmpla dacă Danemarca participă la sistemul antirachetă controlat de americani. Dacă acest lucru se va întâmpla, navele militare daneze vor deveni ţinte ale rachetelor nucleare ruse. Danemarca va deveni o parte a amenințării împotriva Rusiei”, a avertizat ambasadorul Mihail Vanin.
Ministrul de externe danez Martin Lidegaard a spus că remarcile ambasadorului sunt „inacceptabile”, adăugând că „Rusia știe foarte bine că sistemul anti-rachetă al NATO este pur defensiv și nu este îndreptat împotriva Rusiei”.
În august, Danemarca a anunțat că își va echipa o fregată cu o instalație radar ca parte a scutului anti-rachetă. Alte elemente ale scutului sunt în curs de amplasare în România și în Polonia.
În contextul ameninţărilor reprezentate de Rusia, Pentagonul va face investiţii de miliarde de dolari pentru modernizarea arsenalului atomic, argumentând că sunt necesare capabilităţi de disuasiune.
„În ultimii zece ani, în pofida eforturilor Statelor Unite de a reduce rolurile şi numărul armelor nucleare, alte puteri atomice au dezvoltat arsenalul, au acordat o importanţă mai mare armelor nucleare în strategiile de securitate şi, în unele cazuri, au dezvoltat noi capabilităţi nucleare pentru a ameninţa alte naţiuni. Strategia noastră este să dezvoltăm capabilităţi care să diminueze probabilitatea folosirii armelor nucleare. Punem accent mai mare pe descurajarea lansării de atacuri strategice, care ar putea să nu fie cu arme nucleare, asupra ţării noastre, asupra aliaţilor şi partenerilor noştri. În plus, mai important, reafirmăm angajamentul nostru în sensul măsurilor pentru controlul armamentului şi pentru neproliferarea nucleară, menţinem moratoriul asupra testelor nucleare şi vrem intensificarea eforturilor pentru prevenirea, depistarea şi riposta la terorismul nuclear”, a declarat preşedintele SUA, Donald Trump.
Nimic din toate acestea nu va liniști însă temerile membrilor NATO din estul Europei, care se simt, încă o dată, încolțite pe linia unui front virtual.