Vladimir Putin a declarat luni că Rusia continuă să fie îngrijorată de manevrele militare ale NATO și de o serie întreagă de alte măsuri luate recent de Alianța Nord Atlantică și că instalarea de rachete nucleare în enclava rusă Kaliningrad este un răspuns al Moscovei la aceasta.
Nu doar Putin, ci mai mulți înalți oficiali ruși au făcut recent declarații similare, unul fiind Viktor Ozerov, șeful comitetului pentru apărare din Duma de stat, care a spus că desfășurarea de rachete nucleare de tip Iskander în Kaliningrad este un răspuns al Rusiei în fața scutului anti-rachetă SUA de la Deveselu, în România.
În interiorul Rusiei, propaganda controlată de stat nu încetează să spună populației că Rusia e încercuită și că NATO - și occidentul în general - arată intenții ostile.
Mulți analiști politici prezic că acum, după alegerea lui Donald Trump în SUA și ca o consecință a admirației declarate a acestuia pentru Putin, Rusia va testa din ce în ce mai mult capacitatea de apărare a NATO prin provocări în țările Europei de Est și țările scandinave.
De altfel, o țară precum Finlanda, care nu este membru în NATO și are un statut de neutralitate, și-a creat deja un centru de planificare și analiză a noului tip de „război hibrid”, în genul celui pe care Rusia îl practică în Ucraina.
Este vorba de un amestec subtil de atacuri cibernetice, propagandă și alte tactici indirecte și deturnate. Finlanda, care are o graniță de 1.300 km cu Rusia, se simte din ce în ce mai vizată de propaganda rusă. Centrul de analiză din Helsinki este creat împreună cu NATO și SUA.
Până și Germania, care în general caută să păstreze bune relații cu Rusia, a anunțat săptămâna trecută că se teme că Rusia ar putea să se amestece în alegerile generale germane de anul viitor, așa cum a făcut-o în alegerile americane care au dus la victoria lui Donald Trump.
Prin sprijinirea financiară a unor partide de extrema dreaptă din occident precum Frontul Național francez, Rusia o face deja activ, în mai multe țări din NATO și UE.
In sfârșit, NATO mai este fragilizat și de atitudinea Turciei. Autoritarul președinte Recep Tayyip Erdogan a anunțat că țara sa ar putea să se alăture Organizației de Securitate Shanghai, o structură dominată de China și Rusia și care mai include Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan și Uzbekistan.
Anunțul lui Erdogan a stârnit mare îngrijorare la Bruxelles, la cartierul general NATO. Cât despre negocierile Turciei cu Uniunea Europeană și perspectivele ei de aderare la UE, acestea par mult mai fragile și incerte acum decât în urmă cu un deceniu.
