Cultivarea porumbului în sudul R. Moldova ar putea fi interzisă prin lege

„Pentru toată lumea este clar că, în ultimii 2.000 de ani, în sudul R. Moldova precipitații sunt la nivel de 200-300 mm și porumbul are nevoie de 580-600 mm ca să crească. O să urmeze la nivel de lege, probabil, să stabilim că, dacă tu ai în regiunea în care cultivi precipitații sub 600 sau sub 550 mm, tu nu trebuie să pui porumb. Dacă tu nu ai agronom să-ți spună lucrul acesta, noi la nivel de lege, centralizat, o să spunem că tu nu poți să pui porumb în sudul Republicii Moldova”, a spus ministrul într-o conferință de presă în care a vorbit despre plata subvențiilor pentru agricultori.

Bolea a explicat că, deși în R. Moldova au fost restabilite câteva sisteme centralizate de irigare cu milioane de euro, sunt agricultori care nu au pornit stația de irigare și cer acum despăgubiri pentru pierderile cauzate de secetă. Potrivit ministrului, aceștia vor fi excluși din lista agricultori eligibili pentru despăgubiri.

Unii agricultori din sud au venit cu reacții la anunțul ministrului. Sergiu Stefanco din Căușeni a comentat, într-o intervenție video pe Facebook, că, în loc ca statul să vină cu soluții privind irigarea sau cu programe de subvenționare a agriculturii conservative, impune interdicții.

„În sudul R. Moldova e dezastru, deoarece de ani de zile nu s-a luat nicio măsură. Dacă veți interzice cultivarea porumbului, atunci ce să cultivăm noi? Veniți și cu soluții, nu doar cu interdicții. Veniți cu propuneri clare. Ce să cultivăm? Cânepă?”, se întreabă fermierul.

Cercetătorul Boris Boincean, directorul Institutului pentru cercetarea culturilor de câmp „Selecția”, susține că schimbările climatice din ultimele decenii vor duce inevitabil la înlocuirea culturilor agricole cultivate tradițional în R. Moldova, în special a porumbului și a florii-soarelui, dar aceasta este o chestiune de timp. Potrivit lui, în lume există astfel de exemple, bunăoară, prin înlocuirea porumbului de boabe cu sorgul, care este mai rezistent la secetă.

„În situația actuală, este mult mai rațional să ajustăm sistemul de agricultură la schimbările climatice decât să menținem în asolament un spectru de culturi care necesită cantități nejustificate de îngrășăminte, pesticide și alte produse agrochimice, dar care pot fi înlocuite”, spune cercetătorul.

Vara trecută, din cauza secetei, recolta de porumb și de floarea-soarelui a fost, în mare parte, compromisă. Situația a fost dramatică, în special, în sudul Republicii Moldova, unde agricultorii au scos tractoarele în câmp ca să distrugă culturile afectate și să-și pregătească terenurile pentru semănăturile de toamnă.

• Te-ar putea interesa și: Își îngroapă roada în pământ: Trei fermieri despre impactul secetei în sudul Moldovei

În R. Moldova, o țară agrară afectată din ce în ce mai des de secetă, funcționează doar 38 de sisteme centralizate de irigare, dintre care 10 au fost construite pe bani americani. Suprafața irigată anual, de circa 60.000 de hectare, reprezintă doar „o picătură” în totalul terenurilor cu destinație agricolă din țară, de 2 milioane de hectare.