Cultura la frontieră | Cu Ioana Pârvulescu, maestra reconstituirilor literare

Scriitoarea Ioana Pârvulescu și cartea „Inocenții”

Ioana Pârvulescu este poetă, prozatoare, eseist, critic literar, traductoare. A condus rubrici în presa culturală, din care și-a extras subiecte pentru scrierile sale artistice.

Ioana Pârvulescu este poetă, prozatoare, eseist, critic literar, traductoare. A condus rubrici în presa culturală, din care și-a extras subiecte pentru scrierile sale artistice. Predă literatura română modernă la Universitatea din București. A coordonat la editura Humanitas colecția „Cartea de pe noptieră”. Este o maestră recunoscută a reconstituirilor literare. Câteva titluri din creația sa: „Lenevind într-un ochi” (1990), „Prejudecăți literare” (1999), „Alfabetul doamnelor” (1999), „Întoarcere în Bucureștiul interbelic” (2003, reed. 2007, 2013), „În intimitatea secolului 19”(2005, reed. 2007, 2013), „În țara Miticilor. De șapte ori Caragiale” (2007, reed.2008), „Cartea întrebărilor” (2010), „Viața începe vineri” (2009, reed. 2013, 2018), „Viitorul începe luni” (2012), „Inocenții” (2016), „Dialoguri secrete. Cum se roagă scriitorii și personajele lor.” (2018), „Prevestirea”(2020), „Invizibilii” (carte pentru copii, 2022) ș.a.

În 2013 Ioana Pârvulescu a fost distinsă cu Premiul Uniunii Europene pentru Literatură pentru romanul Viața începe vineri.

Și în 2018 Ioana Pârvulescu a obținut un alt Premiu al Uniunii Europene pentru Literatura pentru povestirea „O voce”, în care evocă personalitatea Monicăi Lovinescu – cea care dădea glas adevărului în cultura română la microfonul Europei Libere în anii comunismului.

În dialogul pe care l-am purtat, discutăm despre pasiunea Ioanei Pârvulescu pentru reconstituiri literare, care s-a văzut în două din cele mai recente romane ale sale, „Inocenții” și „Prevestirea”, lansate la Bookfest Chișinău 2023.

Temele principale:

  • Prima sa vizită la Chișinău cu ocazia Bookfest 2023.
  • Rubrica din „România literară”, în care Ioana Pârvulescu aducea mărturii din presa sfârșitului de secol XIX - începutul secolului XX
  • Pasiunea reconstituirilor – un fruct al libertății post-1990.
  • Limbajul lemnos al ziarelor de pe timpul comunismului.
  • Ioana Pârvulescu e un fel de paleontolog, care dintr-o vertebră reface dinozaurul din „La Belle Époque”.
  • O mare încredere, o mare „poftă” de viitor – starea de spirit a oamenilor din secolul XIX, neștirbitul lor optimism.
  • Presimțirile sumbre legate de secolul XX erau o raritate.
  • În fiecare capitol a „Inocenților” – o carte luminoasă – există însă moartea, nu neapărat moartea unui om: moartea unui câine, moartea unei case, moartea unui brad...
  • „Prevestirea” – un alt roman al Ioanei Pârvulescu, în care reconstituie mitul profetului Ioana, „înghițit de peștele cel mare.”
  • Talentul scriitoarei de a izvodi o lume străveche, de a-i da culoare și farmec, pornind de la două pagini zgârcite din Biblie despre Iona.
  • Refuzul corectorului englezesc din poșta electronică de a recunoaște numele Ioana. Și așa de la „Ioana” s-a ajuns la „Iona”. La profetul Iona.
  • O reconstituire realistă cu doza ei de fantastic.
  • Transilvania are o memorie mai bună, pe când vechiul Regat e mult mai sărac în documente și mărturii de familie.
  • Tinerii de azi au împrumutat plăcerea lecturii despre vremuri vechi?
  • Suntem martorii unei schimbări radicale de mentalitate.
  • Primul computer al Ioanei Pârvulescu era din 1997, iar prima corespondență prin mail a fost prin 2000.
  • În ciuda schimbărilor tehnologice, gustul pentru lectură nu va scădea.
  • Despre proiectele literare ale Ioanei Pârvulescu: o carte pentru copii, un roman de dragoste numit „Aurul pisicii” și „Alfabetul domnilor” – eseuri despre personajul masculin din literatura română.
### Vezi și... ### Cultura la frontieră | Vasile Ernu sau despre cei născuți în URSS