Linkuri accesibilitate

Cultura la frontieră | Vasile Ernu sau despre cei născuți în URSS


Scriitorul Vasile Ernu în studioul Europei Libere Moldova
Scriitorul Vasile Ernu în studioul Europei Libere Moldova

Vasile Ernu este un scriitor de origine basarabeană, cunoscut, citit pe ambele maluri ale Prutului. Volumul cu care a debutat, intitulat „Născut în URSS” (Polirom, 2006), a avut câteva ediții și a fost tradus și în limbi străine.

„Născut în URSS” reprezintă un fel de diferențiere orgolioasă a autorului în raport cu intelectualii care vorbesc despre tradiții, despre rădăcinile naționale recuperate, despre justiția istoriei... Ernu descrie o copilărie sovietică edulcorată care se vrea validată. După prima sa carte a urmat Mica trilogie a marginalilor: „Sectanții” (2015), „Bandiții” (2016), „Izgoniții” (2019), dar și alte volume în care Vasile Ernu nu se sfiește să se declare „intelectual de stânga” – 0 asumare ideologică discutabilă, atâta timp cât există un set de valori – spirituale, umaniste, culturale – care desfide coloratura politică. Este totuși un fel de identificare a autorului într-un peisaj preponderent „de dreapta”, deși, departajarea stânga-dreapta ne apare deja anacronică și irelevantă într-o epocă în care nu doctrinele fac diferența, ci integritatea morală a actanților.

Vă propunem un dialog despre volumul „Sălbaticii copii Dingo” (Polirom, 2022), în care Vasile Ernu continuă și aprofundează temele primului său volum, „Născut în URSS”, evocând perioada adolescenței sale din anii ‘80 și desfășoară un fel de sociologie a ultimului deceniu sovietic în Basarabia.

Temele principale:

  • „Născut în URSS”, un volum care a avut parte de o receptare furtunoasă.
  • Un debut la 36 de ani, fără visul de a deveni neapărat scriitor.
  • Vasile Ernu s-a aflat în primul tren din anii ‘90 al studioșilor basarabeni spre România, cu „stații” la Iași, Cluj, București.
  • Volumul „Născut în URSS” – între nevoia de a ne repovesti trecutul și plătitul unor polițe.
  • În perioada sovietică n-au fost doar represiuni ce trebuie condamnate, dar s-a și cântat, dansat, iubit, călătorit... în Est.
  • Memoria, o chestiune discutabilă – ce selectăm, ce ne amintim, cum punem accentele.
  • Nu trebuie să iubim sau să urâm trecutul, ci să-l înțelegem.
  • O problemă de încadrare a autorului Ernu: eseu, jurnal, docu-fiction, proză?
  • „Sălbaticii copii Dingo”, o carte căreia nu i se poate refuza autenticitatea, chiar dacă e interpretată diferit.
  • Chipul unei epoci (sovietice) complexe, imposibil de expediat într-o formulă.
  • Chișinăul anilor ‘80 constituie toposul principal cărții.
  • Unde te-ai născut, în ce perioadă, în ce fel de familie din perioada sovietică – tot atâtea răspunsuri.
  • Basarabia lipsește din dezbaterea occidentală despre colonizare.
  • Ce însemna să vii de la țară și să vorbești prost rusește.
  • „Să povestim adolescența noastră ca să facem un pod către adolescenții de azi”.
  • O viitoare carte a lui Ernu despre anii ‘90, complet diferiți.
  • Fiecare strat social și profesional cu jargonul său.
  • „Gopnicii” – copiii periferiilor industriale urbane.
  • Cartierul Ciocana din Chișinău – un cartier proletar în trecut, azi – un cartier al familiilor.
  • Noaptea petrecută în palatul „Livadia” din Crimeea, acolo unde s-a decis împărțirea postbelică a Europei.
  • 7 noiembrie 1989 – 7 aprilie 2009, un arc peste timp.
  • Protestul lui Vasile Ernu și al colegilor lui în fața misterului de Interne al RSS Moldovenești.
  • O noapte terifiantă, similară, dinspre 21 spre 22 decembrie 1989, povestită și trăită de Horia-Roman Patapievici.
  • Rusificarea versus preocuparea „puristă” pentru limba română după ‘89 – o falsă echivalență construită de autor.
  • Cum ne raportăm la „decolonizare” prin prisma războiului din Ucraina.
  • Fără regăsirea identității nu puteam face un pas înainte.
  • În Moldova nu am reușit să construim un statut lingvistic care să-i motiveze pe rusofoni să învețe limba română.
  • Bacovia – poetul care l-a ajutat pe Vasile Ernu să descopere literatura română.
  • Tensiunile identitare în Basarabia vin dintr-un sentiment al nesiguranței, cauzat de război.
  • Nu vrem favoruri pe tragedia altora.
  • Războiul obligă comunitățile ruse la mai multă loialitate față de Republica Moldova.
  • O suferință universal valabilă trebuie povestită, pentru că este și suferința noastră.
  • 16x9 Image

    Vitalie Ciobanu

    Sunt scriitor și jurnalist. Colaborez cu Europa libera de 23 de ani în calitate de comentator. Începând cu iunie 2023 realizez podcastul „Cultura la frontieră”. Vreau prin această emisiune să punem în valoare artiștii, scriitorii, oamenii de creație din Republica Moldova, să vorbim despre opera lor, să-i descifrăm înțelesurile, să o plasăm într-un context mai larg, național și european. Acest produs sper să continue tradiția emisiunilor culturale ale Europei libere, în condiții noi, în era tehnologiilor digitale.

XS
SM
MD
LG