Tradițional, ziua a început cu depuneri de flori pe Aleea Gloriei de la Comat, unde este instalată o placă în memoria „luptei găgăuzilor pentru autodeterminare”.
A urmat „o ședință festivă” a Adunării Populare, la Casa de Cultură din Comrat, dar în sală a putut fi observat un public puțin numeros, printre care și unii „părinți” ai „Republicii Găgăuzia”.
Ulterior, a avut loc un concert și „o masă festivă” la un restaurant din oraș.
Pe fondul destrămării Uniunii Sovietice, pe 19 august 1990, trei raioane din sudul Moldovei – Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești – au proclamat „Republica Găgăuză”, o entitate care nu a fost recunoscută de nimeni. După o perioadă de tensiuni între Chișinău și Comrat, autoritățile moldovene au oferit, în 1994, celor trei raioane statut juridic special de autonomie.
Marii absenți ai ceremoniilor au fost liderii Găgăuziei. Spicherul Valentin Gaidarji a fost internat în spital în ajun, dar a transmis pe rețele un mesaj de felicitare pentru găgăuzi. Fosta guvernatoare, Evghenia Guțul, este în închisoare, iar bașcanul interimar, Ilia Uzun, se află într-un conflict cu Adunarea Populară, care a organizat „sărbătoarea”.
El le ceruse deputaților găgăuzi să nu declare vacantă funcția de bașcan al Găgăuziei, deoarece Guțul a atacat la Curtea Supremă de Justiție decizia prin care a fost condamnată la 7 ani de închisoare pentru complicitate la finanțare ilegală a fostului Partid Șor. Propunerea lui n-a fost luată în seamă de aleșii locali.
Ca și în anii precedenți, evenimentul a fost ignorat de puterea de la Chișinău.
Reprezentanți ai Adunării Populare, ai Executivului găgăuz și politicieni de la Comrat merg să depună flori la placa în memoria „luptei găgăuzilor pentru autodeterminare”, 19 august 2026
Leiciu: „Un pas către dobândirea statalității”
Elementul distinct al festivității a fost că majoritatea vorbitorilor și-au ținut discursurile în limba găgăuză, și nu în rusă, ca în trecut.
Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leiciu, a declarat, în rusă, că „proclamarea Republicii Găgăuze a fost principalul pas către dobândirea statalității de către poporul găgăuz” și „un imbold” pentru găsirea unui compromis între Chișinău și Comrat.
Totodată, Leiciu a acuzat autoritățile de la Chișinău că „încalcă sistematic acordurile încheiate anterior” și privează „poporul găgăuz de drepturile garantate de stat”.
„Autonomia nu este un dar oferit Găgăuziei. Este alegerea Găgăuziei. Nu trebuie să ajungem la situația în care să fim nevoiți să ne demonstrăm încă o dată dreptul la autonomie și la păstrarea specificului nostru”, a spus Leiciu.
Referindu-se la disputa legată de alegerile regionale, el a spus că autoritățile de la Chișinău au luat decizii fără a consulta Comratul și prezintă Găgăuzia ca „pe o parte neloială a țării”, „un inamic intern”, ceea ce acutizează divizarea socială. Leiciu susține că autonomia dorește un dialog de la egal la egal cu Chișinăul.
„Republica Găgăuzia” a fost condusă de Stepan Topal, primul bașcan, și de Mihail Kendighelean, care a fost președinte al „legislativului”.
Primul spicher al Adunării Populare, între 1995 și 1999, Piotr Pașalî a spus la „ședința festivă” că cei 36 de ani de la proclamarea „Republicii Găgăuze” au fost ani „de luptă pentru autodeterminarea găgăuzilor, care are loc și azi”.
Fostul deputat comunist Fiodor Gagauz, care a anunțat zilele trecute că va candida la postul de bașcan, a spus că vede „viitorul Găgăuziei împreună cu R. Moldova”, dar să fie respectate garanțiile asumate față de regiune.
Nici autoritățile de la Chișinău, nici partidul de guvernare PAS nu au comentat aceste declarații.
***
Potrivit datelor recensământului din 2024, autonomia găgăuză numără aproximativ 104.000 de locuitori, ceea ce reprezintă 4,3% din populația R. Moldova.
Alegătorii găgăuzi au votat constant politicieni și partide pro-ruse. În 2024, când în R. Moldova au fost organizate alegeri prezidențiale și un referendum pentru introducerea în Constituție a obiectivului de aderare la UE, circa 95% din alegătorii din autonomie au votat contra.
În schimb, ei l-au votat în mare pe candidatul prezidențial al formațiunii pro-ruse PSRM, Alexandr Stoianoglo, oponentul pro-occidentalei Maia Sandu.
De-a lungul anilor, relațiile dintre Comrat și Chișinău au oscilat în funcție de culoarea guvernării centrale. Ele au devenit mai complicate în ultimii ani, după venirea la putere a guvernării PAS și a câștigării alegerilor locale în autonomie de către aliații Partidului Șor, acuzat de PAS că ar fi cumpărat voturile locuitorilor găgăuzilor.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.