Patru proeminente organizații neguvernamentale au dat publicității un raport în care afirmă că instituțiile statului au fost capturate pas cu pas încă din 2009, ajungând acum să fie controlate politic de coordonatorul guvernării, Vlad Plahotniuc. Raportul survine la câteva zile după ce Plahotniuc a acuzat și el un „grup foarte mic de ONG-uri ... cu afiliere politică”, pe care nu le-a identificat însă după nume, că ar „lua în captivitate termenul de societate civilă”.
Your browser doesn’t support HTML5
Cum au fost capturate, pas cu pas, instituțiile statului
Autorii studiului, experții de la Transparency Moldova, ai Asociației pentru Democrație Participativă „Adept”, Centrului de Resurse Juridice și de la Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” au analizat evoluțiile din domeniul legislativ, executiv și cel al justiției. Cronologic, notează experții, acapararea instituțiilor statului începe în octombrie 2009, când parlamentul a încuviințat prin modificări legislative numirea șefilor instituțiilor publice pe criterii politice. Atunci, amintește Igor Boțan, directorul „Adept”, membrii Alianței pentru Integrare Europeană au împărțit între ei sub paravanul pretinsei decomunizări toate instituțiile de drept și de reglementare. Politizarea acestor entități, mai spune Igor Boțan, s-a manifestat ulterior inclusiv prin admiterea jafului din sistemul bancar:
„Instituțiile de drept și de reglementare care aveau sarcina să nu admită delapidări, să asigure funcționarea normală a statului, aceste instituții doar monitorizau și nu întrerupeau furtul pentru că informau, așa cum ne-au spus ei nouă, guvernul, liderii de partide, fracțiunile parlamentare și șeful statului. Șeful statului chiar a făcut o declarație și a făcut publică corespondența pe care a avut-o cu instituțiile competente pentru neadmiterea acestor delapidări. Și știți care a fost răspunsul- nu am avut competențe, nu am știut.”
În continuare, notează autorii studiului, a urmat politizarea combaterii corupției și eliminarea rivalilor de pe scena politică. Experții menționează aici retragerea imunității și arestarea fostului premier Vlad Filat și fenomenul migrației politice din parlament, când 2/3 din comuniștii care promovau vectorul de integrare eurasiatică au aderat la grupul parlamentar condus de Partidul Democrat, cu opțiuni strategice diametral opuse. În consecință, PD a acumulat numărul necesar de mandate care să-i asigure controlul legislativului.
Experta Centrului de Resurse Juridice, Nadejda Hriptievschi, spune că sub influența democraților ar fi și Centrul Național Anticorupție, dar și Procuratura, în fruntea căreia a ajuns în 2016, prin concurs, Eduard Harunjen, cel care începând cu anul 2010 a deținut mai multe funcții-cheie în cadrul acestei instituții.
În cazul judecătorilor, zice experta, mai sunt exponenți ai breslei care iau decizii îndrăznețe, contrar unor interese financiare sau de partid, preluate drept directive incontestabile de către mulți funcționari publici. Numai că tabloul general este dezolant întrucât numirea și promovarea anumitor judecători lasă semne de întrebare, adaugă Nadejda Hriptievschi:
„Spre exemplu, din 2013 până în mai 2017, 56 de procente din judecătorii care au fost numiți în primă instanță, au fost numiți de Consiliul Superior al Magistraturii fără a avea punctajul cel mai mare oferit de Colegiul de selecție și nu există nici o explicație. Și cel mai curios lucru este că avem deja câteva exemple de concursuri la funcții cheie din sistemul judiciar unde au participat câte un candidat.”
O abordare selectivă din partea organelor anticorupție și a sistemului judiciar este probată de dosarele Filat, Shor și Platon, consideră autorii studiului. Or, spune Nadejda Hriptievschi, primarul de Orhei este vădit privilegiat în comparație cu ceilalți doi, care au primt deja condamnări în cadrul unor procese închise.
Autorii analizei conchid că toate cele trei ramuri ale puterii de stat sunt subordonate unor interese înguste, executivul devenind un promotor nedeghizat al intereselor de partid.
Directoarea Transparency Moldova, Lilia Carasciuc, spune că dacă acum câțiva ani semnalele critice ale organizațiilor neguvernamentale mai aveau sorți de izbândă, acum acest lucru pare să fie imposibil:
„Această capturare nu se vedea așa de deschis de la bun început, a fost un fel de fitil când s-a pornit această partajare a organelor de drept și anticorupție. Când mai era încă lupta între oligarhi, atunci noi mai reușeam câteodată să mai băgăm câte o idee. Când sunt mai multe clanuri oligarhice și ele luptă între ele, aceasta încă nu este capturare, dar atunci când deja a biruit unul și toate deciziile se iau de la GBC sau din altă parte, iată aceea este deja o capturare deplină.”
Transparency Moldova, împreună cu alte organizații ale societății civile, cărora li s-au alăturat mai multe partide politice au organizat la sfârșitul săptămânii trecute un protest împotriva schimbării sistemului electoral, demonstrație despre care liderul PD, Vlad Plahotniuc, cel mai vizat în criticile experților, a spus că este o acțiune a unor „ONG-uri afiliate care luptă împotriva dreptului moldovenilor de a-și alege direct deputații”.