La aproape doi ani de când a scris în New York Times că Republica Moldova este un „stat capturat” de oligarhi, secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, se află în vizită la Chișinău. A fost primul demnitar de anvergură internațională care a avertizat, în 2015, în contextul furtului miliardului, că Republica Moldova se află „la marginea prăpastiei”. Poate fi salvată, a mai scris Jagland atunci, „dar, mai întâi, acest stat capturat trebuie să fie întors cetățenilor”. Ce a spus astăzi oficialul european despre situația Republicii Moldova?
La distanţă de doi ani, Secretarul general al Consiliului Europei constată că cele mai mari provocări pentru Republica Moldova sunt corupţia, spălarea banilor şi reformarea justiţiei. Pentru a depăşi această situaţie, a adăugat Thorbjorn Jagland, este nevoie de instituţii de stat solide, separarea puterilor, presă liberă şi societate civilă independentă. Întrebat de jurnaliști dacă Republica Moldova mai este un „stat capturat”, şeful forului continental, specializat în promovarea drepturilor omului și democrației, a constatat că în prezent „se întreprind măsuri pentru a redresa situaţia”:
„La acea vreme a devenit cunoscut faptul că un miliard de dolari a dispărut din sistemul bancar al Republicii Moldova, după care prim-ministrul de atunci a fost acuzat că a participat la acel furt, poate şi alţii. Deci, dacă politicieni au fost implicaţi în asemenea chestiuni, ce altceva puteam spune? Cunoaştem state în care oameni foarte bogaţi sunt implicaţi în politică, însă banii şi politicul ar trebui separaţi. Nu poţi deveni politician ca să serveşti propriilor interese, or, scopul este exact invers: vii în politică pentru a servi cetăţenii. Dacă nu se întâmplă asta, statul este cu adevărat capturat de interese personale şi nu este guvernat de cetăţeni. Aceasta este logica mea pe care o aplic pentru orice societate din Europa. Când în cea mai săracă ţară din Europa 1 miliard de dolari a dispărut din bănci, situaţia a devenit extremă. Se pare însă că toată lumea recunoaşte situaţia şi se întreprind măsuri pentru a o redresa, iar noi suntem gata să oferim sprijinul necesar”.
În august lui 2015, Secretarul general al Consiliului Europei semna un articol pentru New York Times vorbind despre Republica Moldova ca despre „un stat capturat de oligarhi”. Mai mulţi analişti politici comentau atunci că istoria de succes a Republicii Moldova a luat sfârşit. Referindu-se la situaţia politică de astăzi, Thorbjorn Jagland a vorbit despre necesitatea unui pluralism politic, aluzie la intenţia guvernării de a modifica sistemul electoral din proporţional în mixt:
“Este necesar un număr cât mai mare de partide politice care ar putea concura în baza unei legislaţii electorale juste, echitabile, o legislaţie previzibilă care ar asigura nu doar o competiţie corectă în cadrul unui scrutin electoral, dar care, de asemenea, le-ar permite să coopereze în cazul în care acest lucru ar fi necesar spre binele cetăţenilor”.
Cu prilejul vizitei lui Thorbjorn Jagland la Chişinău a fost lansat şi cel de-al doilea plan de acţiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova, prevăzut pentru următorii patru ani. Restanţele la care s-a referit astăzi secretatul general al Consiliului Europei – lupta împotriva corupţiei, a spălării banilor, necesitatea pluralismului mediatic şi transparenţa administraţiei publice se regăsesc în acest plan.
Thorbjorn Jagland a avut astăzi întâlniri cu reprezentanţii partidelor politice de la Chişinău, care nu au ezitat să se plângă oficialului de la Consiliului Europei. Liberalul Mihai Ghimpu l-a anunţat despre decizia formaţiunii de a trece în opoziţie după arestarea mai multor fruntaşi ai partidului, liberal-democratul Tudor Deliu l-a asigurat pe Thorbjorn Jagland că lupta împotriva corupţiei ar fi „doar una de faţadă”, iar comunista Maria Postoico s-a arătat îngrijorată de ceea ce ea a numit „migraţie politică prin corupere” din Parlament.
