Cum bombardează Ucraina Insula Șerpilor și de ce urmările războiului se vor simți și peste 100 de ani

Fotografie din satelit, figurând astăzi în prima pagină a cotidianului Le Monde, care arată Insula Șerpilor, cu fum ieșind din instalațiile militare rusești, lovite de un proiectil tras de o dronă ucraineană.

Consecințele războiului din Ucraina ar putea dura 100 de ani, spune Olaf Scholz.

77 de zile de la invadarea Ucrainei… Germania este și astăzi plină de bombe neexplodate, descoperite adesea când se sapă șantiere, la 77 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Este probabil că și Ucraina va trebui să „lupte 100 de ani” împotriva consecințelor războiului actual, a avertizat miercuri cancelarul german Olaf Scholz.

„Cei care trăiesc în Germania știu că bombe căzute în timpul celui de-al Doilea Război Mondial sunt descoperite și astăzi și că pericolul e încă prezent”, a spus Scholz într-o conferință de presă la Berlin.

Presa din mai multe țări, dar și agențiile precum Reuters, se ocupă pe larg de felul în care luptele continuă în jurul Insulei Șerpilor din Marea Neagră,

Le Monde pune de altfel mare în prima pagină o fotografie din satelit, care arată Insula Șerpilor, cu fum ieșind din instalațiile militare rusești, lovite de un proiectil tras de o dronă ucraineană (de tipul Bayraktar cumpărat din Turcia). Insula Șerpilor a fost lovită de ucraineni de multe ori din 30 aprilie încoace, ceea ce arată, scrie Le Monde, că în ciuda superiorității numerice, forțele rusești încă nu controlează spațiul aerian al Ucrainei: «Neputând fi recucerită de Ucraina, Insula Șerpilor pare oricum inutilizabilă pentru flota rusă, care dorea s-o includă în strategia de asigurare a blocadei navale a Ucrainei. Asta arată două lucruri: Rusia nu mai este în măsură să țină aeronavele inamice departe de cerul din sudul Ucrainei; iar aviația de luptă ucraineană nu este distrusă, contrar afirmațiilor repetate timp de două luni de către Ministerul rus al Apărării.»

Un Uber al artileriei

La sol, loviturile ucrainene sunt foarte eficace în urma folosirii unui program care concentrează focul unor dispozitive diferite asupra unei ținte precise, sistem care a fost numit un «Uber al artileriei».

Acest program de calculator, dezvoltat de ucraineanul Iaroslav Șerstiuk, distribuie ținte celor mai apropiate tunuri, mortare, lansatoare de rachete sau drone. Un fel de „Uber pentru artilerie”, cum o rezumă Trent Telenko, fost angajat al Departamentului de Apărare al Statelor Unite, pe feedul său de Twitter.

În timp ce doctrina militară rusă pledează pentru concentrarea artileriei într-un anumit spațiu, sub formă de baterii grele, software-ul ucrainean permite forțelor Kievului să-și împrăștie armamentul pe mai multe poziții. Asta permite o mobilitate mai mare și reduce riscul de foc de răspuns contra bateriei, deoarece pozițiile dispersate sunt mai greu de localizat și lovit.

Putin e ‘mai periculos decât Hitler sau Stalin’

Daily Telegraph îl citează pe premierul polonez Mateusz Morawiecki, care spune că ‘ideologia monstruoasă’ a lui Putin reprezintă o amenințare mortală pentru întreaga Europă.

În paralel, după parlamentele din Letonia și Estonia, deputații lituanieni au votat o rezoluție de condamnare a „genocidului” în desfășurare în Ucraina: „Regimul de la Kremlin caută să distrugă națiunea ucraineană, iar aceste acte trebuie să fie recunoscute ca genocid. Rusia este un stat care susține și comite acte de terorism.”

Deputații din Seimas au votat această rezoluție în unanimitate, cu 128 de voturi, relatează site-ul 15min.lt. „Rezoluția era gata de mult, însă există o zicală lituaniană care spune că trebuie să măsori de nouă ori și să tai la a zecea”, spune vicepreședintele Parlamentului, Paulius Saudargas, citat de 15min.lt.

În acest timp, la Londra, Boris Johnson a anunțat că Marea Britanie va oferi sprijin militar Suediei în fața amenințării ruse, Johnson anunțând imediat după aceea o înțelegere similară cu Finlanda.

The Daily Telegraph se mai ocupă și de epopeea șefei grupului punk Pussy Riot, Maria Aliohina, care a reușit să fugă din Rusia, unde tocmai fusese condamnată la doi ani închisoare pentru “huliganism”, ajungând la adăpost în Lituania. Ea spune că invadarea Ucrainei schimbat totul nu doar pentru ea personal, dar și pentru Rusia în sine. — „Nu cred că Rusia mai are dreptul să existe”, spune ea. „Chiar și înainte, erau întrebări despre cum este unită, prin ce valori e unită și încotro se îndreaptă. Dar acum nu cred că asta mai contează.”

Ucraina nu este însă singurul subiect. Le Monde scrie și despre cum, în Franța, Emmanuel Macron, întărit de recenta sa victorie electorală, nu pare a se grăbi să numească un prim ministru și se ocupă deja, personal și direct, de pregătirea viitoarelor alegeri legislative, din 12 și 19 iunie, Macron cerându-se candidaților din tabăra lui să se apuce de treabă pentru « a găsi o majoritate parlamentară ».

Infrângerea Rusiei în Ucraina se anunța din start inevitabilă

Cum o anunță Washington Post, Ucraina va judeca un prim militar rus pentru crime de război. Este vorba de un soldat de 21 de ani care, pe 28 februarie, a ucis fără motiv, cu o rafală de mitralieră, un civil neînarmat.

Tot The Daily Telegraph a discutat cu acel fost mercenar rus, membru al Grupului Wagner, Marat Gabidullin, despre care am mai scris și a cărui carte, « Memoriile unui mercenar din grupul Wagner», s-a tradus deja în franceză, dar și în română. Gabidullin este primul participant la luptele duse de armata secretă rusă, atât în Donbass, cât și pe frontul sirian, care a decis să vorbească deschis, din interior, despre această organizație acuzată de atâtea atrocități.

El spune că eșecul militar rusesc în înaintarea spre Kiev era inevitabil, deoarece armata rusă nu s-a înfruntat niciodată în trecutul recent cu un inamic puternic.

Marat Gabidullin, care a participat la multe misiuni ale grupului Wagner, spune că el a refuzat să participa la campania din Ucraina deoarece știa că forțele rusești nu sunt la înălțime, în ciuda arsenalului de arme moderne și a succeselor din Siria, unde au ajutat forțele lui Bashar al-Assad să învingă rebelii locali.

"Au fost cu totul surprinși de rezistența feroce a ucrainenilor și de faptul că au de înfruntat o armată adevărată", spune Gabidullin, rezumând cele întâmplate în Ucraina. El a mai spus că oamenii cu care a vorbit în partea rusă i-au mărturisit că se așteptau să se confrunte cu niște răcani în zdrențe atunci când au invadat Ucraina, iar nu cu trupe regulate bine antrenate.

„Le-am zis: „Fraților, asta e o mare greșeală”, a spus Gabidullin, care se află acum în Franța.

Gabidullin face parte dintr-un grup mic, dar în continuă creștere, de oameni din Rusia, cu experiență în domeniul militar sau în cel al securității, care au sprijinit aventurile militare străine ale lui Putin, dar care acum spun că modul în care se desfășoară războiul din Ucraina este total incompetent.

Igor Ghirkin, care a contribuit la izbucnirea revoltei armate pro-Kremlin în estul Ucrainei în 2014, a criticat la rândul său modul în care se desfășoară această campanie. Alexei Aleksandrov, un alt arhitect al rebeliunii din 2014, a declarat pentru Reuters în martie că invazia a fost o mare greșeală.