Vinerea trecută, pe 22 martie, patru bărbați înarmați au deschis focul înăuntrul unei săli de concerte din Moscova, ucigând 139 de persoane și rănind alte 180, potrivit celui mai recent bilanț al autorităților ruse.
Atacul - revendicat de ISIS-K, o ramură a grupării teroriste Stat Islamic - a stârnit o serie de acuzații venite din partea Kremlinului.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că masacrul de la Moscova a fost comis de extremiști islamiști, transmite RFE/RL, însă nu a menționat gruparea Stat Islamic și a încercat din nou să îndrepte vina spre Ucraina și Statele Unite, fără a furniza dovezi. Kievul respinge acuzațiile venite din partea Moscovei.
După trei zile, luni, Ambasada Rusiei la București a postat pe Facebook, reluând narativa Kremlinului cu privire la firul evenimentelor.
Astfel, serviciul de presă al Ambasadei a transmis că eforturile Occidentului de a da vina pe gruparea islamistă ar fi avut ca scop ascunderea adevăraților „beneficiari” ai atacului, și anume „junta de la Kiev”. La fiecare oră care trecea, postarea era distribuită încă o dată.
Ambasada rusă și-a crescut vizibilitatea
În cifrele de pe social media, misiunea diplomatică de la București se detașează ca număr de postări față de celelalte misiuni ale Moscovei din Balcani.
De altfel, în cei doi ani de la invazia în Ucraina (2022-2024), numărul interacțiunilor (reacții, comentarii și distribuiri) de pe Facebook al Ambasadei Rusiei în România a crescut de peste șase ori.
Între martie 2023 și martie 2024, de exemplu, Ambasada Rusiei la București a atras 186.606 de reacții, comentarii și distribuiri la cele 1.981 de postări ale sale.
E urmată în regiune de omoloagele din Macedonia de Nord (995 de postări și 53.065 de interacțiuni) și Bulgaria (950 de postări și 807.640 de interacțiuni).
Odată cu începerea războiului din Ucraina, misiunea Moscovei de la București și-a schimbat tacticile de postare pe Facebook: a început să publice și să distribuie mai multe materiale în limba română.
În paralel, diplomații ruși au continuat să cultive relații cu o serie de jurnaliști și vloggeri români de la publicații pro-ruse ultra-conservatoare sau de propagandă anti-occidentală.
Două dintre aceste publicații identificate de Europa Liberă - În Prima Linie și Vești din Rusia - au reușit în ultimul an să obțină interviuri sau să participe la conferințe ținute de ambasadorul Rusiei la București, Valery Kuzmin.
O alta, intitulată România Civică, a discutat separat cu reprezentantul Moscovei la București în martie 2023, iar postarea rezultată pe Facebook a adunat ulterior 366 de distribuiri.
Toate cele trei publicații sunt urmărite în total de zeci de mii de oameni pe Facebook.
Măsurile luate de Ambasadă au dus la o creștere rapidă a interacțiunilor sale pe această rețea de socializare, iar numărul interacțiunilor a crescut semnificativ în ultimii doi ani.
Potrivit datelor colectate cu ajutorul CrowdTangle – o aplicație Meta pentru monitorizarea activității postărilor și paginilor de Facebook, în 2023, Ambasada Rusiei de la București a avut 2.004 postări și a strâns în total 207.595 de reacții, comentarii și distribuiri.
În 2022, a avut 3.210 postări pe Facebook, cu care a adunat 404.625 de interacțiuni.
Pentru comparație, în 2021, Ambasada reușea să strângă doar 65.228 la un număr aproape dublu de postări (3.970).
Mesajele anti-occidentale venite din partea Kremlinului și preluate de publicațiile pro-ruse pe Facebook sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât anul acesta au loc patru runde de alegeri electorale importante în România – locale și europarlamentare (9 iunie), ulterior prezidențiale (septembrie) și parlamentare (decembrie).
Potrivit ultimului sondaj Inscop realizat în luna martie, aproximativ 20,6% din români și-au exprimat intenția de a vota cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Alți 6,4% au spus că vor opta pentru Partidul SOS România, o mișcare politică naționalistă înființată de senatoarea Diana Iovanovici-Șoșoacă, după ce aceasta a fost dată afară din AUR.
Atât AUR, cât și SOS România au adoptat în trecut o retorică anti-Ucraina și s-au arătat dispuse să dezvolte pe viitor o relație apropiată cu Rusia. În trecut, Șoșoacă a participat la recepțiile organizate de Ambasada Rusiei, însă susține că nu face jocurile nimănui, promovând în schimb interesele României.
„Spațiul informațional și narațiunile dominante influențează alegerile votanților. Iar acestea din urmă afectează discursul politic, deoarece politicienii se luptă mereu pentru popularitate în rândul populației”, spune Goran Georgiev, cercetător la think tank-ul bulgar Centrul pentru Studiul Democrației.
„Ambasadele Rusiei joacă un rol important în acest sens, ele fiind actori informaționali ce desfășoară operațiuni de informare”, completează cercetătorul.
Un susținător din partea AUR participă la un protest împotriva creșterii prețurilor la energie și utilități în București, 2 octombrie 2022.
Georgiev afirmă că tranziția către limba română este doar unul din motivele pentru care oamenii reacționează tot mai des la postările de pe pagina Ambasadei ruse în România.
„Celălalt aspect îl reprezintă o creștere vizibilă a popularității ideologiilor populiste de dreapta în întreaga Europă, inclusiv în România”, mai explică Georgiev.
Relațiile Ambasadei cu jurnaliștii pro-ruși
Dezinformarea pe Facebook se propagă rapid prin intermediul fenomenului de „reach organic”. Atunci când utilizatorii interacționează – pozitiv sau negativ – cu o postare care conține informații false, interacțiunea respectivă ajunge și în feed-ul prietenilor lor virtuali.
Acest lucru duce mai departe la preluarea și răspândirea mesajului.
„Dezinformarea rusă e un proces sistematic și organizat. Nu e o chestiune de propagare sporadică a mesajelor”, spune profesorul universitar Ciprian Cucu de la Universitatea din Alba Iulia. „Planurile lor sunt bine puse la punct și fac parte inclusiv din strategia lor militară”.
Majoritatea mesajelor Ambasadei pe Facebook vin din surse oficiale, traduse în limba română: Ministerul de Afaceri Externe rus și postări independente.
Însă, într-o parte din postările sale, misiunea diplomatică se folosește de două bloguri și site-uri de știri pro-ruse în limba română.
Primul se numește În Prima Linie și este administrat de Georgiana Arsene, fostă ziaristă la publicația de propagandă a Kremlinului, Sputnik.
Arsene a mai interacționat în trecut cu Kuzmin. În decembrie 2023, l-a intervievat, prilej cu care ambasadorul rus a făcut mai multe declarații, inclusiv cea că oamenii de știință ruși au reușit să creeze tehnologii militare peste cele deținute de puterile din Vest.
Legăturile fostei jurnaliste Sputnik inclusiv cu Rusia s-au menținut după ce țara a invadat Ucraina. În octombrie anul trecut, Arsene transmitea pe YouTube că a obținut o bursă de studiu a limbii ruse, fapt care i-a permis să petreacă luna septembrie la Universitatea Lingvistică de Stat din Moscova.
Relația dintre deținătoarea blogului și Ambasadă este prezentă și pe Facebook. În ultimele trei luni (10 decembrie 2023 – 11 martie 2024), misiunea diplomatică a Kremlinului a preluat 35 de postări publicate de blogul Georgianei Arsene, care au adunat aproape 3.900 de interacțiuni. Asta înseamnă o medie de peste 111 reacții, comentarii și distribuiri per postare, mai mare decât cea generală de 82,7 găsită la toate celelalte 480 de postări publicate în aceeași perioadă.
Pe lângă Facebook, În Prima Linie a ajuns în ianuarie 2023 și pe TikTok, unde are acum 3.206 de urmăritori și ale cărei postări au adunat până astăzi în total peste 61.000 de aprecieri.
Europa Liberă a încercat să ia legătura cu Georgiana Arsene, însă până la data publicării nu a primit niciun răspuns.
În Prima Linie este un blog ce publică materiale de propagandă rusă în limba română și este deținut în prezent de Georgiana Arsene, fostă jurnalistă la Sputnik.
Al doilea site se numește Vești din Rusia și este o platformă de știri deschisă în 2018. Publicația, de factură pro-rusă, afirmă în descrierea sa că „se bazează în principal pe informațiile furnizate de mass-media din Federația Rusă, încercând să prezinte un punct de vedere direct de la sursă asupra fenomenelor politice, sociale, culturale care se petrec în Rusia de astăzi”.
În mai 2021, i-a luat lui Kuzmin un interviu în timpul căruia diplomatul rus s-a plâns de demolarea și desecrarea monumentelor sovietice de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Un an mai târziu, ziarul online îl avea drept persoană de contact pe Viaceslav Samoshkin, poet, jurnalist și membru al Uniunii Scriitorilor din Moscova, cu cetățenie română.
În noiembrie 2020, într-unul din articolele scrise de publicație, Samoshkin era menționat drept redactorul-șef al publicației, iar în mai multe postări recente pe Facebook (februarie 2024) îl arată pe acesta alături de doi poeți ruși la Casa Gogol din Moscova.
Europa Liberă scria în aprilie 2022 că Samoshkin a lucrat pentru diferite organisme de presă din URSS sau Rusia timp de zeci de ani. La vremea respectivă, pe profilul său de LinkedIn, el declara că a fost corespondent pentru agenția Novosti și pentru o serie numeroasă de reviste și ziare rusești.
În martie 2022, Vești din Rusia a ajuns și pe Telegram, după ce autoritățile statului român au început să închidă site-uri asociate regimului de la Kremlin.
Până pe 6 aprilie 2022, pagina de Telegram reușise să strângă 530 de urmăritori. La aproape doi ani distanță, are deja 8.656 de abonați, în timp ce pe Facebook numără 12.000 de urmăritori.
Numele lui Samoshkin a dispărut între timp din dreptul persoanelor de contact de pe portalul Vești din Rusia, în locul său găsindu-se adresa de email a redacției. Pe LinkedIn, el și-a îndepărtat activitatea profesională, dar și-a păstrat-o pe cea de reporter de știri la Vești din Rusia, publicație la care ar lucra și în prezent.
Atât În Prima Linie cât și Vești din Rusia publică știri despre declarațiile oficialilor ruși, cât și materiale ce repetă temele de propagandă ale Moscovei, precum așa-zisele laboratoare biologice deținute de Statele Unite în Ucraina sau despre cum Occidentul s-ar afla în degradare morală.
Europa Liberă a încercat să ia legătura cu redacțiile și deținătorii lor, însă nu a primit un răspuns până la data publicării.
Cele mai populare postări
Popularitatea materialelor diferă în funcție de conținutul postat.
De exemplu, una dintre cele mai accesate postări ale Ambasadei pe Facebook din ultimele trei luni este o preluare TASS în care Vladimir Putin declara, în luna februarie, că în „Rusia nu va exista niciodată vreo simpatie pentru naziști” - una din temele, de altfel, de propagandă ale Kremlinului pentru a justifica invadarea la scară largă a Ucrainei.
Postarea a reușit, însă, să atragă în mare parte comentarii negative venite din partea românilor pe Facebook, semn că utilizatorii nu sunt de acord tot timpul cu mesajele venite de la Moscova.
Pentru a restrânge definiția la materiale populare în sensul în care oamenii apreciază conținutul respectiv, Europa Liberă a analizat numărul de distribuiri ale postărilor Ambasadei ruse.
Astfel, ordinea pare să se schimbe, iar cea mai distribuită postare (34 de distribuiri) o reprezintă o vizită a lui Valery Kuzmin în Maramureș pentru a sărbători Crăciunul pe rit vechi alături de populația rutenă.
Cea mai populară postare a blogului lui Arsene de pe site-ul Ambasadei Rusiei din decembrie și până azi este, de fapt, a patra cea mai preluată de fanii Ambasadei.
Este vorba de o declarație a purtătoarei de cuvânt a Ministerului de Afaceri Externe rus, Maria Zaharova, care îi îndeamnă pe europeni să își rezolve întâi problema migrației, înainte de a înainta cu planurile pentru crearea unei armate comune.
În ultimii ani, migrația ca subiect a fost transformată într-o armă politică de către politicienii populiști pentru a câștiga electorat peste tot în Europa.
Mesajele venite de la purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Afaceri Externe rus, Maria Zaharova, sunt adesea distribuite de misiunea diplomatică a Moscovei la București.
Postarea respectivă, distribuită de 23 de ori de pe pagina Ambasadei, a ajuns atât în feed-urile individuale ale oamenilor, cât și pe grupuri de Facebook ce reunesc susținătorii mișcării SOS România. Unul din grupuri, intitulat „SOS ROMANIA”, are în jur de 15.000 de membri. Celălalt, denumit „Stiri de la Diana Iovanovici Sosoaca, din Rusia, din SUA, din UE etc”, are aproape 6.800 de participanți.
Senatoarea SOS România respinge orice formă de asociere cu materialele Ambasadei distribuite pe grupurile de susținători ai partidului.
„Singura legătură cu Ambasada Rusiei a fost intervenția mea hotărâtă, alături de alți trei parlamentari, în favoarea păcii și a neutralității României, pe care am manifestat-o încă de la începutul războiului din Ucraina, dar și cu ocazia prezenței la recepțiile oficiale ale Ambasadei respective”, a transmis Șoșoacă la solicitarea Europei Libere.
Mesajele venite de la purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Afaceri Externe rus, Maria Zaharova, sunt adesea distribuite de misiunea diplomatică a Moscovei la București.
A doua cea mai populară postare a Ambasadei - distribuită de 28 de ori - vorbește despre incidentul aviatic din ianuarie în urma căruia un avion militar de transport aerian Iliușin Il-76 care transporta 65 de prizonieri de război ucraineni la bord a fost doborât în regiunea Belgorod a Rusiei.
Postarea Ambasadei a ajuns pe un grup de Facebook denumit „DEMISIA IOHANNIS”. Grupul are peste 67.000 de membri și distribuie deseori materiale de propagandă pro-ruse și anti-occidentale.
Cazul Ungariei, un semnal periculos pentru România
Pagina de Facebook a Ambasadei ruse de la București se detașează ca număr de postări față de celelalte misiuni diplomatice din regiune.
Deși activitatea de pe Facebook a Ambasadei nu atrage același nivel de implicare precum pagina de Facebook a omoloagelor sale din Bulgaria și Germania, numărul de interacțiuni cu postările acesteia sunt mai mari decât în alte state europene precum Franța (140.381), Cehia (53.065) și Ungaria (27.951).
Asta în condițiile în care Bulgaria rămâne un fief al narativei pro-ruse, în timp ce Germania are o populație oficială de peste patru ori mai mare decât cea a statului român.
„România ar trebui mai bine comparată cu Ungaria datorită opresiunii semnificative cauzate de Uniunea Sovietică în trecut, precum și din cauza faptului că cele două țări nu au asocieri etnice și lingvistice cu Rusia, așa cum au alte țări precum Bulgaria, Serbia și Slovacia”, spune Goran Georgiev, cercetător la think tank-ul bulgar Centrul pentru Studiul Democrației.
Cu toate acestea, riscurile legate de dezinformare rămân.
„În ciuda aversiunii României și Ungariei față de agresiunea sovietică, statul maghiar este un exemplu clar că acest lucru poate fi depășit”, avertizează Georgiev.
„România trebuie să ia act de acest lucru și să implementeze măsuri adecvate împotriva dezinformării ruse. În cazul în care Rusia obține un avantaj semnificativ în Ucraina, iar Europa este măturată de un val de partide cu tendințe autoritare, situația geopolitică pentru țările noastre se va înrăutăți semnificativ, iar amenințarea unui război hibrid va crește considerabil”, menționează el.
Europa Liberă a încercat să ia legătura cu reprezentanții Ambasadei, însă până la data publicării materialului nu am primit niciun răspuns.