Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen, au declarat surse guvernamentale pentru Europa Liberă. Croația va intra în spațiul Schengen începând cu luna ianuarie 2023.
Dosarul privind aderarea României și Bulgariei la Schengen a intrat pe ordinea de zi a Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne.
Consiliul local din orașul ucrainean Odesa a votat pe 30 noiembrie în favoarea îndepărtării monumentului dedicat Ecaterinei a II-a a Imperiului Rus, cunoscută sub numele de Ecaterina cea Mare. Statuia a fost vandalizată de cel puțin două ori în ultimele luni.
Secretarul de stat american, Antony Blinken, a transmis că Statele Unite vor sprijini România pentru a-și consolida securitatea la Marea Neagră. Blinken a prefațat, alături de șeful NATO, Jens Stoltenberg, reuniunea NATO de la București.
Reuniunea miniștrilor de Externe ai NATO începe marți la București, unde liderii occidentali vor evalua implementarea conceptului strategic al NATO, adoptat în vară la Madrid, și vor discuta cum poate Occidentul să ajute Ucraina în continuare.
Miniștrii de Externe NATO se întâlnesc în această săptămână la București pentru a discuta aplicarea conceptului strategic stabilit în iunie la Madrid. Mulți dintre ei sosesc azi. Pe agendă se află atât protejarea Flancului Estic al NATO, inclusiv a României, cât și poziția fermă față de China.
Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) în cazul României era văzut drept o piedică în privința aderării la Schengen. Cu acest subiect bifat, surse guvernamentale transmit că este discutată opțiunea ca România să poată adera separat de Bulgaria la Schengen. Este posibil un astfel de scenariu?
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a ținut vineri un discurs înainte de întrevederea miniștrilor de Externe NATO de la București de pe 29-30 noiembrie. Stoltenberg spune că pe agenda liderilor internaționali se află sporirea ajutorului acordat Ucrainei, cât și rivalitatea cu Beijingul.
45 de țări și instituții s-au reunit luni la Paris într-o conferință menită să ajute Republica Moldova, grav afectată de întreruperea curentului electric venit dinspre Ucraina chiar în pragul iernii.
Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a ordonat retragerea trupelor ruse pe malul estic al râului Nipru, fapt ce va duce cel mai probabil la eliberarea orașului Herson din regiunea cu același nume.
Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie 2022, declanșând un război la scară largă. În cele opt luni de conflict, mii de civili au fost uciși, iar alte câteva milioane au ajuns să fie strămutați intern sau să caute refugiu în alte țări.
Rusia a suferit în ultimele două luni înfrângeri masive pe front, pierzând aproape 9.000 de kilometri pătrați în nord-estul Ucrainei și determinându-l pe președintele rus, Vladimir Putin, să anunțe așa zisă mobilizare parțială a armatei.
Statele Unite ale Americii au anunțat că vor accelera echiparea bazelor NATO din Europa cu varianta îmbunătățită a bombei nucleare B61, redenumită B61-12 după ultimele modificări.
Parlamentul Olandei a adoptat joi o rezoluție prin care stipulează că Haga se va opune prin vot aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen, potrivit eurodeputatei olandeze Sophia in ’T Veld (LIBE).
Generalul american (r) Ben Hodges, fost comandant al armatei SUA în Europa, spune în interviul pentru Europa Liberă că mobilizarea ordonată de Vladimir Putin se va întoarce împotriva Rusiei, iar falsele referendumuri din Ucraina vor crea Kremlinului probleme cu aliații pe care îi mai are.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat într-un discurs televizat miercuri dimineață mobilizarea militară parțială pentru războiul din Ucraina. Măsura îi afectează pe militarii din rezervă și persoanele cu experiență militară.
În ultimele luni de război, Rusia și-a concentrat eforturile în regiunea Donbas din estul Ucrainei. Sudul țării și vecinătatea sa cu Transnistria au scăpat de avansul armatei ruse, iar sprijinul liderilor occidentali pentru Moldova pare să rămână insuficient în cazul extinderii conflictului.
Gazprom a sistat aprovizionarea de gaze către Polonia și Bulgaria, după ce cele două țări au refuzat să plătească pentru importul de gaze în ruble.
