Linkuri accesibilitate

Analiză | Ce discută la București miniștrii de Externe ai NATO. Ajutor pentru Ucraina și răspunsul la ascensiunea Chinei


Întâlnirea de la București a miniștrilor de Externe din țările NATO (29 - 30 noiembrie 2022) înseamnă o nouă etapă în demersurile Alianței de a aplica noul concept strategic, adoptat în vară. Foto: Arcul de Triumf din București înaintea reuniunii NATO / mae.ro

Miniștrii de Externe NATO se întâlnesc în această săptămână la București pentru a discuta aplicarea conceptului strategic stabilit în iunie la Madrid. Mulți dintre ei sosesc azi. Pe agendă se află atât protejarea Flancului Estic al NATO, inclusiv a României, cât și poziția fermă față de China.

La întâlnire vor participa și miniștrii de Externe ai Finlandei și Suediei, două state aflate în proces de aderare la NATO, dar și liderii diplomației din Bosnia și Herțegovina, Moldova și Georgia.

Pe agenda șefilor diplomațiilor din țările NATO se va afla problema securității Flancului Estic și de la Marea Neagră, după ce ultima a fost numită parte din noul concept strategic al Alianței la summit-ului din vară de la Madrid. Miniștrii de Externe vor discuta, de asemenea, felul în care NATO va trata în viitor situația de rivalitate strategică cu Beijing-ul.

În paralel cu reuniunea NATO, tot la București are loc Reuniunea Liderilor de Munchen (27 - 29 noiembrie), la care participa 75 de experți și reprezentanți de rang înalt din domeniul politicii externe și cel al securității.

Printre ei se numără secretarul american de Stat, Antony Blinken, care se va afla la București în perioada 28-30 noiembrie pentru a participa atât la reuniunea miniștrilor de Externe, cât și la cea a Liderilor de la Munchen.

Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, se va afla în România între 28 - 30 noiembrie.

Viitorul Alianței în baza unui nou concept strategic

Conceptul strategic al NATO adoptat la Madrid în vară recunoaște Marea Neagră drept zonă strategică, alături de Balcanii de Vest, nu doar pentru NATO, ci și pentru Uniunea Europeană.

„Ne vom intensifica eforturile de consolidare a capacităților acestora de a face față amenințărilor și provocărilor distincte cu care se confruntă și de a le spori reziliența împotriva intervenției și coerciției maligne a părților terțe”, se arată în conceptul strategic adoptat de țările membre NATO la Madrid.

Experții consultați de Europa Liberă spun că un element vital pentru întâlnirea miniștrilor de Externe NATO de la București este faptul că situația de pe frontul din Ucraina se modifică permanent.

Profesor de științe politice la Universitatea Babeș-Bolyai, Sergiu Mișcoiu, spune că reuniunea din România e aproape la fel de importantă precum summit-ul de la Madrid, deși se desfășoară la nivelul miniștrilor de Externe și nu la nivel de șefi de stat și de guvern. Aceasta în condițiile în care războiul Rusiei în Ucraina a „evoluat în zig-zag” în ultimele cinci luni.

„Am avut și avem o contraofensivă cu efecte energetice devastatoare a a Rusiei și se impune o reacție care să fie nu doar la nivelul acesta al momentului, ci și pe termen lung din partea NATO”, spune Sergiu Mișcoiu într-un interviu pentru Europa Liberă.

„Trebuie să identificăm mecanisme de reziliență care să fie deopotrivă pe plan militar, dar și pe plan socio-economic și mai ales energetic, având în vedere dificultățile majore cu care se confruntă toate țările din vecinătatea apropiată a Uniunii Europene, - fără îndoială, o amenințare de securitate”, a continuat el.

Fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, afirmă că reuniunea ministerială de la București este un „semnal pentru decidenții politici din NATO, cât și pentru Moscova”, în condițiile în care liderii occidentali sunt de acord să arate unitate pe frontul politic, deși Europa se confruntă nu doar cu o criză militară, ci și una energetică.

Războiul din Ucraina și solidaritatea cu statele vulnerabile

Tema principală a întâlnirii ministeriale o va reprezenta războiul din Ucraina. Aliații NATO au transmis că rămân uniți în sprijinirea Kievului atâta timp cât este nevoie și au condamnat bombardamentele infrastructurii energetice din Ucraina, menite să aducă și mai multă suferință civililor.

„Vom aborda războiul ilegal al Rusiei din Ucraina, care continuă să amenințe pacea și securitatea euro-atlantică. Președintele Putin eșuează în Ucraina și răspunde cu mai multă brutalitate, cu valuri de atacuri deliberate cu rachete asupra orașelor și infrastructurii civile, privându-i pe ucraineni de căldură, lumină și hrană”, a spus, vineri, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferința pe tema reuniunii de la București.

Șefii diplomației NATO vor evalua implementarea conceptului strategic la nici jumătate de an de la summit-ul de la Madrid. Conceptul prevede, printre altele, sporirea sprijinului politic și practic pentru Ucraina, dar și pentru statele vulnerabile din regiune, precum Bosnia și Herțegovina, Moldova și Georgia.

Pe 21 noiembrie, la Paris a avut loc o conferință de sprijin pentru Moldova, care se confruntă cu întreruperi masive de curent după ce Rusia a bombardat rețeaua de energie electrică a Ucrainei. De la stânga la dreapta, miniștrii de Externe ei Germaniei, României, Franței și Republicii Moldova.
Pe 21 noiembrie, la Paris a avut loc o conferință de sprijin pentru Moldova, care se confruntă cu întreruperi masive de curent după ce Rusia a bombardat rețeaua de energie electrică a Ucrainei. De la stânga la dreapta, miniștrii de Externe ei Germaniei, României, Franței și Republicii Moldova.

O astfel de evaluare este necesară, considerând că Rusia speră ca Occidentul să cedeze cât de curând posibil sub presiunea crizei energetice generate de reducerea livrării de gaze naturale rusești către continentul european.

Iar dacă multe din statele UE și NATO își permit să își poarte de grijă până la un anumit nivel, nu același lucru se poate spune despre state precum Republica Moldova, care în ultimele luni și ca urmare a bombardării rețelei de energie electrică din Ucraina a ajuns să depindă în proporție de 85-90% de energia provenită din România.

„Din perspectiva momentului, este cât se poate de necesară discuția privind Flancul Estic, (care să se concentreze pe, n.r.) componenta politico-diplomatică, orientată spre coeziune și solidaritate atât înăuntrul Alianței Nord-Atlantice, cât și cu partenerii aflați în vecinătatea imediată” spune Cristian Diaconescu. „Vorbim de situații de criză extrem de complicate, generate de agresiunea Federației Ruse, iar aici mă refer la Ucraina și Republica Moldova, dar și la statele din Balcani.”

„În al doilea rând, este extrem de importantă o astfel de întâlnire, pentru că, după părerea mea, singura concluzie necesară a acestei reuniuni nu poate fi decât aceea (ca statele NATO, n.r.) să se mobilizeze, inclusiv politico-diplomatic după exemplul grupului de la Ramstein, care asigură o mobilizare a NATO și a statelor partenere pe componenta militară”, a continuat Diaconescu.

Marea Neagră și militarizarea Europei de Est

Conceptul strategic de la Madrid definește Marea Neagră drept o zonă strategică, după ce războiul a dus la minarea apelor și la blocada porturilor ucrainene, afectând comerțul cu cereale la nivel global.

Ministerul român de Externe transmitea în iunie, la Madrid, că apărarea în domeniul naval va continua să se dezvolte și afirma că se „conturează un pachet solid de măsuri de descurajare și de apărare pe flancul Estic”.

În acest sens, pe agenda întâlnirii se va afla problema securității de la Marea Neagră. Convenția de la Montreaux, semnată în 1936, prevede că Turcia poate controla accesul navelor militare ale țărilor care nu au ieșire la Marea Neagră, permițând doar prezența navală permanentă a României, Bulgariei, Georgiei Rusiei și Turciei în zonă.

Pe 1 martie, Ankara a anunțat că nu le va permite navelor militare rusești și ucrainene accesul din Marea Mediterana la Marea Neagră pe durata ostilităților dintre cele două țări. Turcia a invocat Articolul 19 din Convenție, menținând astfel o balanță a prezenței militare în regiune.

Cristian Diaconescu e de părere că militarizarea Mării Negre e o temă ce ar trebui să preocupe NATO și la care ar trebui să participe inclusiv Turcia. Alături de Moscova, Ankara menține o prezență navală semnificativă în regiune, fapt ce permite contrabalansarea eficientă a puterilor între NATO și Rusia.

„Se pare că în această zonă, Federația Rusă se simte oarecum liberă în ceea ce privește acțiunile militare, unele cu caracter ofensiv, evident. Deci, sigur, noi am tratat, de exemplu, cu lejeritate, cred eu, ca informare publică, ce s-a întâmplat în Insula Șerpilor”, precizează Diaconescu pentru Europa Liberă.

„Insula Șerpilor se află la 47 de kilometri de țărmul României și se află într-o zonă în care, conform dreptului mării, România are drepturi suverane parțiale. Iar acolo, practic, cu o co-lejeritate fără de nuanță, s-au desfășurat acțiuni militare, inclusiv de bombardare cu rachete a Odesei”, continuă el.

De aceeași lejeritate vorbea în urmă cu două luni inclusiv Generalul (r) Ben Hodges, fostul comandant al armatei SUA în Europa, care preciza într-un interviu pentru Europa Liberă că NATO a făcut o greșeală strategică prin nu asigura o prezență navală în Marea Neagră nici măcar în limitele Convenției de la Montreaux.

„Anticipez o prezență maritimă mult mai bună și mai eficientă în regiunea Mării Negre în anii următori”, afirma Hodges.

În ultimul an, NATO și-a consolidat prezența militară în Europa de Est prin înființarea a opt grupuri de luptă multinaționale în Bulgaria, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia. Pe teritoriul României sunt staționate în prezent 4.700 de trupe NATO, alături de personalul activ românesc, situat la aproximativ 75.000.

Reuniunea de la București le va oferi miniștrilor de Externe șansa de a-și reafirma unitatea și hotărârea de a se adapta la realitățile impuse de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Rămâne în discuție nivelul de implicare a Turciei, care încearcă să mențină relațiile mai apropiate decât ale celorlalte state membre NATO cu Moscova.

Problema Chinei

În urma summit-ului de la Madrid, liderii din Occident au desemnat China drept o „provocare la adresa intereselor, securității și valorilor” NATO în noul concept strategic al alianței.

Potrivit documentului, „Republica Populară Chineză (RPC) utilizează o gamă largă de instrumente politice, economice și militare pentru a-și spori amprenta globală și pentru a proiecta putere, rămânând în același timp opacă în ceea ce privește strategia, intențiile și consolidarea militară”.

Subiectul va fi cel mai probabil parte din agenda discuțiilor miniștrilor de Externe ai NATO, având în vedere că în ultimele peste cinci luni de la adoptarea conceptului strategic, Beijingul și-a reafirmat alianțele cu Moscova și statele din Asia Centrală în urma reuniunii de la Samarkand, în Uzbekistan.

Președintele SUA, Joe Biden, s-a întâlnit cu omologul său chinez, Xi Jinping, acum două săptămâni, cu prilejul summit-ului G20 din Indonezia. Ei au transmis un mesaj împotriva utilizării de Rusia a arsenalului nuclear.
Președintele SUA, Joe Biden, s-a întâlnit cu omologul său chinez, Xi Jinping, acum două săptămâni, cu prilejul summit-ului G20 din Indonezia. Ei au transmis un mesaj împotriva utilizării de Rusia a arsenalului nuclear.

Cu toate acestea, liderul chinez, Xi Jinping, a părut să își manifeste în repetate rânduri dezacordul față de războiul lui Vladimir Putin în Ucraina. În urma întâlnirilor bilaterale SUA-China de la summit-ul G20 din Indonezia, atât Beijingul cât și Washington-ul și-au exprimat intenția de a combate împreună problemele globale.

Tocmai de aceea, Cristian Diaconescu spune că mesajul miniștrilor de Externe ai NATO la adresa Chinei va fi unul nuanțat cu prilejul reuniunii de la București, pentru a încuraja cooperarea cu un partener global vital.

„Beijingul s-a arătat cooperant în destul de multe domenii, mai ales în ceea ce privește semnalizarea faptului că orice fel de amenințare nucleară nu este considerată de China ca fiind un demers corect”, precizează Diaconescu, adăugând că imediat după ce China a clarificat felul în care privește amenințarea nucleară a Rusiei, Moscova „a scos practic această retorică din discursul public și din pachetul de amenințări pe care zilnic îl transmite fie către Ucraina, fie către Occident”.

„Pentru a-ți face prea mulți dușmani cu care să te lupți deodată, mai ales pentru Uniunea Europeană, care și așa este destul de inconsistentă în ceea ce privește politica externă, ar însemna o sinucidere”, completează Sergiu Mișcoiu.

Comerțul bilateral dintre China și Rusia a crescut cu 31% în primele opt luni ale anului 2022. În iulie, China a important bunuri în valoare de 10 miliarde de dolari din Rusia, o creștere de 49,3% față de iulie 2021. Deși Beijingul militează pentru pace în Ucraina și nu s-a grăbit să recunoască teritoriile anexate ilegal de Moscova, relațiile economice dintre cele două păstrează cuferele ministerului Apărării din Rusia parțial umplute pentru a putea continua războiul împotriva Kievului.

În timp ce unele state din Europa preferă o relație apropiată cu Beijingul din motive economice și de colaborare pe tema schimbărilor climatice, altele urmăresc cu grijă cum tehnologiile de recunoaștere facială chinezești se răspândesc în state candidate la Uniunea Europeană, precum Serbia.

„China profită de pe urma atenției celorlalți, care este fixată pe războiul Rusiei în Ucraina, și face pași în afirmarea unei identități cvasi-hegemonice în emisfera Europei de Est, ceea ce sigur că este în dezacord, date fiind principiile și modul de organizare ale Chinei, cu valorile NATO. Divergențele, însă, rămân cu privire la abordarea Chinei între membrii alianței NATO”, punctează expertul de la UBB Cluj.

Divergențele din cadrul NATO

Întâlnirea de la București presupune un test de pragmatism în fața divergențelor iscate în ultimele luni între cancelariile din Occident. La reuniune va participa inclusiv ministrul de Externe al Ungarei, Peter Szijjarto, la nici două săptămâni după ce premierul maghiar, Viktor Orbán, a apărut la un meci de fotbal purtând un fular cu harta Ungariei Mari.

Ungaria Mare, sau fostul Regat al Ungariei, a fost teritoriul controlat de Budapesta până în 1918, ce a inclus părți din teritoriile României, Ucrainei, Slovaciei și Croației.

Evenimentul a atras criticile politicienilor din statele vecine Ungariei, ministrul de Externe al României catalogând fapta drept o „manifestare de tip revizionist”.

Iar în ultimele luni, Budapesta a stârnit reacții și frustrări inclusiv în rândul propriilor aliați NATO, atunci când premierul Viktor Orbán a interzis livrarea de arme și muniții către Ucraina de pe teritoriul Ungariei. Spre deosebire de aceasta, Polonia a rămas un aliat ferm al Kievului pe durata întregului război și a contribuit cu ajutoare militare în valoare de 1,823 de miliarde de euro, potrivit Institutului Kiel, care monitorizează contribuțiile individuale ale fiecărei țări.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a fost criticat în ultima săptămână de oficialii europeni ai altor state, după ce s-a arătat la cu un fular pe care apărea ilustrat harta Ungariei Mari.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a fost criticat în ultima săptămână de oficialii europeni ai altor state, după ce s-a arătat la cu un fular pe care apărea ilustrat harta Ungariei Mari.

„Ne așteptăm să existe discuții tensionate în acest sens. Cu siguranță Ungaria este statul care se îndepărtează cel mai mult la momentul de față de politicile nu numai ale Uniunii Europene, ci și ale NATO. E greu de crezut că această întâlnire va schimba poziția Ungariei și de asemenea, este greu de crezut că va exista o tentativă majoră în acest în acest sens”, spune Sergiu Mișcoiu de la UBB.

Cristian Diaconescu este, însă, de părere că Budapesta va continua să colaboreze pe temele vitale ale NATO dacă există o amenințare directă la adresa teritoriului maghiar. Prăbușirea unei rachete pe teritoriul Poloniei, ce a avut loc pe 15 noiembrie, a tras semnale de alarmă în cancelariile occidentale, după ce s-a dovedit că războiul din Ucraina poate să se reverse ușor peste granițele statelor NATO, învecinate cu aceasta.

Joia trecută, într-un semn de cooperare cu celelalte state membre ale Alianței, Budapesta a anunțat că va ratifica intrarea Suediei și Finlandei în NATO. Decizia ia de pe umerii Occidentului o presiune uriașă, în condițiile în care Ungaria și Turcia erau singurele state care au întârziat o decizie cu privire la extinderea Alianței.

„Sigur, discuțiile nu vor fi cele mai plăcute în în ceea ce privește comportamentul Ungariei”, spune Mișcoiu. „Însă politica sa externă independentă și voluntaristă, cumva mult mai apropiată de interesele Rusiei decât de alte interese pe care Europa și NATO le au, nu va fi probabil pusă pe tapet într-o manieră foarte directă”, a adăugat el.

La finalul reuniunii, miniștrii de Externe ai NATO și ai statelor invitate sau aliate vor adopta o declarație comună. În acest context, tensiunile dintre Budapesta și restul participanților se vor resimți puternic, amintește Mișcoiu.

„Aerul care va domni, să spunem, în întâlnirile la care participă și Ungaria – mai ales reprezentată la nivelul acesta de ministerul de Externe – nu va fi chiar cel mai plăcut de respirat”, remarcă el.

Nu este singura problemă a unității NATO. Mai mulți lideri europeni, notează Politico, se plâng că SUA ar profita economic de pe urma războiului din Ucraina. SUA vinde gaze mai scump și vinde mai multe arme, în timp ce Europa suferă, s-ar fi plâns un politician european.

În vizita pe care o face săptămâna aceasta la Washington, președintele Franței, Emmanuel Macron, urmează să ridice problema subvențiilor pe care le-a pregătit SUA pentru producătorii americani, care riscă să îi dezavantajeze pe cei europeni, scrie Reuters.

Previous Next

XS
SM
MD
LG