Franța și Moldova semnează joi la Paris două acorduri – unul de cooperare militară, ca parte din sporirea ajutorului militar dat Chișinăului, iar un altul economic, în prezența președintelui francez Emmanuel Macron și al omologului său moldovean, Maia Sandu.
Tot joi, Macron prezidează de la Paris o întâlnire virtuală cu miniștrii europeni de externe și din domeniul apărării, având ca temă acordarea de sprijin pentru apărarea cibernetică, producția de arme, dar și apărarea țărilor amenințate de Rusia, printre care și Moldova.
„Moldova se confruntă cu încercări de destabilizare din ce în ce mai agresive”, declara pentru reporteri săptămâna trecută Christophe Lemoine, purtătorul de cuvânt al ministrului adjunct francez al Afacerilor Externe. „Situația din Transnistria este urmărită cu mare atenție aici”.
Pe data de 1 ianuarie, autoritățile de la Chișinău au introdus o nouă taxă vamală pentru bunurile transportate de companiile transnistrene pe teritoriul Moldovei.
Decizia a stârnit proteste la Tiraspol, care acuză Chișinăul de presiuni la adresa economiei regiunii separatiste. Săptămâna trecută, Congresul convocat de liderul separatist Vadim Krasnoselski a adoptat o rezoluție prin care critică autoritățile moldovene pentru „presiuni” și i-a cerut Rusiei „măsuri pentru protejarea” regiunii. Însă liderii moldoveni dezmint faptul că situația e mai tensionată ca altădată și transmit că evenimentul a fost unul pur propagandistic.
Reacțiile venite de la UE
După anunțul convocării Congresului de la Tiraspol, mai mulți oficiali europeni au încercat să ia legătura cu Dragoș Tudorache, raportor al Parlamentului European pentru Moldova, preocupați de o posibilă cerere de anexare a Transnistriei la teritoriul Rusiei.
Situația s-a mai calmat după ce a devenit mai clar rezultatul adunării de la Tiraspol. Potrivit lui Tudorache, demnitarii europeni au ajuns ulterior la concluzia că cererea de ajutor dată Rusiei de către regimul separatist din Transnistria a fost o încercare din partea Tiraspolului de a-și întări capacitatea de negociere politică față de Chișinău.
Această viziune e confirmată inclusiv de europarlamentarul român Dragoș Pîslaru. El afirmă că dacă era o chestiune serioasă, mesajul ar fi fost mai degrabă adresat altor oficiali de rang înalt ruși decât Dumei de Stat de la Moscova.
Cu toate acestea, Bruxelles-ul rămâne îngrijorat cu privire la tensiunile de pe ambele maluri ale Nistrului.
„Bineînțeles, situația din Transnistria este în continuare o preocupare importantă, dată fiind cererea adresată Dumei de Stat din Rusia”, a declarat Tudorache Europei Libere. „Însă, cred că s-a înțeles foarte bine dimensiunea situației dincolo de cuvintele acelei declarații, care în mod evident nu a mers atât de departe pe cât a existat temerea că va merge”.
Modul ulterior de abordare al dialogului dintre autoritățile moldovene și Tiraspol este o decizie ce aparține pur guvernului din Moldova, spune raportorul UE pentru Moldova. El adaugă că intenționează să se deplaseze la Chișinău cât de curând, fără să ofere detalii legate de data vizitei.
În umbra Ucrainei
Um expert consultat de Europa Liberă nu crede ca discuțiile de la Paris, cu miniștrii Apărării din Europa, să se axeze mult prea mult pe Moldova.
„Întâlnirea dintre miniștrii europeni ai Apărării este dedicată în principiu Ucrainei”, spune Tinatin Akhvlediani, cercetătoare la Centrul European pentru Studii Politice (CEPS) din Bruxelles. Ea se așteaptă ca la reuniunea din Franța, oficialii europeni să adopte un ton grijuliu față de situația transnistreană.
„Or să existe discuții cu ușile închise. La momentul de față, cel mai probabil va fi un schimb de replici în care se vor discuta nevoile (n.r. de securitate) ale Republicii Modova, cât și ce poate UE să ofere”, continuă Akhvlediani.
Dragoș Tudorache spune că sunt multe subiecte pe agenda liderilor europeni, toate ținând de contextul strategic și geopolitic în care Uniunea Europeană se află.
Războiul din Ucraina va fi primul pe agendă și cel care îi preocupă pe liderii europeni cel mai mult, inclusiv implicațiile conflictului pentru regiune și Moldova. În ultimul an, contraofensiva promisă de președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a eșuat să se materializeze, iar liniile frontului au rămas în mare parte neschimbate, cu excepția unor victorii recente rusești în Donețk.
În paralel, UE rămâne îngrijorată față de posibila reîntoarcere a fostului președinte republican Donald J. Trump la Casa Albă. În cazul în care Trump va câștiga alegerile prezidențiale de la final de an, sprijinul promis de Administrația Biden Ucrainei va înceta mai mult ca sigur, punând presiune semnificativă pe UE și țările NATO din Europa să preia o mare parte din eforturile de susținere militară a Kievului.
Cu toate astea, promisiunea că liderii europeni vor consolida sprijinul militar pentru Moldova rămâne validă: „Implicațiile la scară largă ale conflictului din Ucraina, cât și demersurile de întărire a colaborării cu Republica Moldova trebuie privite în același context în care UE acum înțelege că rolul său e total diferit față de acum câțiva ani,” explică Tudorache.
