Linkuri accesibilitate

Ucraina își regrupează forțele și vizează o nouă contraofensivă în acest an


Oleksandr Pavliuk, comandantul forțelor terestre ucrainene, într-o fotografie făcută în septembrie la Donețk, spre sfârșitul primei contraofensive ucrainene.
Oleksandr Pavliuk, comandantul forțelor terestre ucrainene, într-o fotografie făcută în septembrie la Donețk, spre sfârșitul primei contraofensive ucrainene.

Comandantul forțelor terestre ucrainene, Oleksandr Pavliuk, a declarat că Ucraina plănuiește o contraofensivă în 2024. Declarația oficialului militar vine în condițiile în care armata se confruntă cu lipsa de muniție și efective insuficiente, iar contraofensiva de anul trecut a eșuat.

Oleksandr Pavliuk, numit comandant terestru al Ucrainei pe 11 februarie, a declarat pe 6 martie că armata se concentrează acum pe stabilizarea pozițiilor din prima linie și regruparea trupelor cu scopul de a „desfășura operațiuni de contraofensivă în acest an”, scrie Reuters, citând presa ucraineană.

După o contraofensivă reușită împotriva forțelor ruse care ocupă regiuni din estul și sudul țării, în 2022, progresul Ucrainei a încetinit, iar liderii de la Kiev au pledat pe lângă aliații occidentali pentru creșterea livrărilor de muniție și de sisteme de apărare aeriană.

Tot pe 6 martie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că el și premierul grec Kyriakos Mitsotakis, aflat în vizită, au asistat la un atac mortal cu rachete rusești în timp ce vizitau orașul-port Odesa de la Marea Neagră. Autoritățile ucrainene au declarat că cel puțin cinci persoane au fost ucise în atac.

Armata rusă a declarat că forțele sale au lovit un depozit care găzduia ambarcațiuni ucrainene fără pilot, deși afirmația nu a putut fi verificată imediat.

„Obiectivul a fost atins. Ținta a fost lovită”, a declarat Ministerul rus al Apărării.

În același timp, președintele rus, Vladimir Putin, s-a întâlnit cu șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, pe fondul tensiunilor legate de centrala nucleară ucraineană Zaporojie, aflată sub control rusesc și la care se află observatori AIEA.

Rafael Grossi a cerut pe 23 februarie „reținere militară maximă” după ce o serie de explozii puternice au avut loc în apropierea centralei nucleare în acea săptămână.

„Situația continuă să fie foarte fragilă”, a declarat Grossi reporterilor pe 4 martie, când și-a anunțat călătoria pentru a se întâlni cu Putin.

Apărarea aeriană a Ucrainei anunță că a doborât majoritatea dronelor lansate de Rusia în ultimul său val de lovituri de pe 6 martie, dar atacul a lăsat în continuare mii de oameni fără electricitate la sute de kilometri de linia frontului din est.

Resturile a șase drone rusești doborâte în regiunea vestică Hmelnițki, la aproximativ 800 de kilometri distanță de câmpurile de luptă din est, au căzut pe o stație electrică și au provocat un incendiu care a întrerupt alimentarea cu energie electrică a peste 14.000 de persoane din regiune.

În același timp, în Rusia, un depozit de benzină din regiunea Kursk, în apropiere de granița cu Ucraina, a luat foc după ce a fost lovit de două drone ucrainene, a declarat guvernatorul regional pe Telegram, adăugând că nu au existat victime.

Kievul nu a comentat oficial atacul, dar o sursă anonimă de la Direcția Principală de Informații Militare a Ucrainei a fost citată de Reuters spunând că este responsabilă.

Atacul ar fi al doilea succes al Direcției Principale de Informații Militare din ultimele două zile, după ce nava rusă de patrulare Serghei Kotov a fost scufundată la începutul zilei de 5 martie în largul coastei Crimeii.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

XS
SM
MD
LG