România, Schengen și scrisoarea ambasadorului român la Viena către președintele Austriei

Membrii COREPER - Comitetul Reprezentanților Permanenți ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană, grupul principal de pregătire al Consiliului, au decis miercuri menținerea pe agenda reuniunii Consiliului JAI (Justiţie şi Afaceri Interne) de joi a subiectului privind lărgirea spaţiului Schengen.

Anunțul a fost făcut miercuri de eurodeputatul PNL, Siegfried Mureșan, într-o postare pe Facebook.

„În ultimele luni, România a fost deschisă și a lucrat strâns cu instituțiile europene și cu autoritățile din Suedia, Olanda și Austria. Am răspuns tuturor îngrijorărilor și am demonstrat că țara noastră merită să fie în Schengen”, a declarat Mureșan pe rețeaua de social media. „Lucrăm în continuare îndeaproape cu autoritățile din Austria.”

Marți, premierul Nicolae Ciucă a declarat presei la Palatul Victoria că România este pregătită să meargă „până la capăt” pe tema aderării la Schengen, inclusiv pentru a cere Consiliului JAI să voteze pe 8 decembrie asupra aderării țării la zona de liberă circulație europeană.

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, declara tot marți că se opune aderării României și Bulgariei la Schengen pentru că aceste țări ar fi vinovate pentru valul de migranți înregistrați de Viena în anul 2022.

Ministrul de Interne al României Lucian Bode a discutat la sfârșitul lui noiembrie la Viena cu omologul său austriac pe tema migrației, căruia i-a prezentat în cifre dovada că România nu se află pe ruta Balcanilor de Vest, preferată de cei care ajung în Grecia, țară membră Schengen.

Potrivit datelor furnizate de Bode și preluate de acesta de la agențiile europene din domeniul migrației, din cei aproape 130.000 de migranți ajunși în UE pe ruta Balcanilor de Vest, sub 3% (3.574) au intrat în spațiul Schengen prin România.

Agenda finală a ședinței de joi a Consiliului JAI a fost stabilită în ședința COREPER II, alcătuită din reprezentanții permanenți la UE ai țărilor membre.

COREPER II se ocupă de configurarea discuțiilor și muncii la nivelul a patru Consilii europene: Consiliul pentru Afaceri Economice și Financiare, Consiliul pentru Afaceri Externe, Consiliul pentru Afaceri Generale și Consiliul pentru Justiție și Afaceri Interne.

Între timp, ambasadorul României la Viena, Emil Hurezeanu, fost director al redacției în limba română a postului de radio Europa Liberă, i-a trimis o scrisoare preşedintelui Austriei Alexander Van der Bellen, în care spune că este „consternat și îngrijorat” de „încercările derutante de a crea, în spaţiul public, impresia existenţei unei legături de cauzalitate între aderarea României la Schengen şi creşterea presiunii migraţiei ilegale în Republica Austria, dar şi faţă de posibilele consecinţe politice şi sociale ale menţinerii acestei schimbări de atitudine”, relatează Hotnews.

Iată câteva fragmente din scrisoarea adresată de ambasadorul român la Viena președintelui Austriei:

• „Urmărim de câteva zile cu mare uimire repoziţionarea surprinzătoare a guvernului federal cu privire la preconizata extindere a spaţiului Schengen şi, legat de acest subiect, anunţata opoziţie faţă de planificata aderare a ţării mele, România, recomandată pe baza unor argumente factuale şi de Comisia Europeană şi de Preşedinţia cehă a Consiliului Uniunii Europene.
• În calitatea mea de ambasador în frumoasa dumneavoastră ţară, mă simt obligat să vă transmit consternarea şi îngrijorarea care mă cuprind faţă de încercările derutante de a crea, în spaţiul public, impresia existenţei unei legături de cauzalitate între aderarea României la Schengen şi creşterea presiunii migraţiei ilegale în Republica Austria, dar şi faţă de posibilele consecinţe politice şi sociale ale menţinerii acestei schimbări de atitudine.

• Pe lângă funcţia mea actuală de reprezentant diplomatic al României, mă adresez dumneavoastră şi în calitate de rezident temporar al unui spaţiu comun care se revendică de la uzanţele unei tradiţii şi culturi administrative iniţiate de împărăteasa Maria Tereza. Efectele revigorante şi modernizatoare ale acestei tradiţii administrative care au radiat de la Viena peste graniţele fostei monarhii au condus la progresele unei regiuni extinse între izvoarele şi vărsarea Dunării.
• Cu toţii suntem rezidenţi, actori şi formatori ai acestui spaţiu de valori care se articulează continuu de-a lungul Dunării, o axă a fluidităţii, a continuităţii şi, în consecinţă, a unei convieţuiri prin interacţiune. Este o regiune întinsă care nu ar fi putut înflori fără existenţa unei comunităţi de valori exprimate printr-o comunicare bazată pe respect.

### Vezi și... ###

Au tras grănicerii bulgari cu muniție reală într-un refugiat sirian?

• În spiritul tradiţiei iezuite, unul dintre principiile fundamentale ale abordării administraţiei tereziane şi al diplomaţiei moderne era şi următorul: Fortiter in re, suaviter in modo [puternic în faptă, blând în manieră, n. red.]. În ultimele zile, când guvernul federal şi-a revizuit în mod neaşteptat susţinerea tradiţională, valabilă de mai mult de un deceniu, pentru aderarea noastră la spaţiul Schengen, am regretat profund ignorarea acestor premise.
• Aderarea ţării mele la spaţiul Schengen nu este doar un dosar tehnic, ci un răspuns la aşteptarea întregii societăţi româneşti, societate care s-a implicat profund în acest proces, şi o confirmare a contribuţiei pe care noi de facto o aducem deja prin protejarea frontierei externe a Uniunii Europene şi a spaţiului Schengen, căruia nu îi aparţinem de jure. (…)
• (…) Permiteţi-mi, domnule preşedinte federal, să vă adresez un strigăt de ajutor, care nu trebuie înţeles ca o reclamaţie sau critică, ci exprimarea profundei mele îngrijorări faţă de riscul unei rupturi a apreciatei tradiţii austriece în diplomaţie şi comunicare, care periclitează coexistenţa noastră constructivă de până acum.

### Vezi și... ###

Justiția din România nu va mai fi monitorizată de UE. Cresc șansele de intrare a țării în zona Schengen?

• România nu este nici parte a rutei migraţiei ilegale prin Balcanii de Vest, nici nu facilitează acest fenomen, cum nu reprezintă nici sursă pentru fluxurile de migraţie secundară. Această constatare faptică se confirmă prin rapoartele de evaluare ale Comisiei Europene, precum şi prin statisticile şi analizele Frontex, date pe care vi le transmit anexat. Prin urmare, extinderea spaţiului Schengen prin aderarea ţării mele, România, nu constituie un pericol pentru securitatea internă a UE. România, în calitate de stat aspirant la aderarea Schengen, protejează de facto de ani buni frontiera externă a UE, acest efort ar trebui să fie în sfârşit recunoscut şi în mod formal.
• În urmă cu 40 de ani am avut ocazia, fiind atunci bursier Herder, să păşesc în sălile imperiale în care astăzi vă exercitaţi mandatul de preşedinte federal. Percepţia mea de atunci a stat sub semnul imensei moşteniri a Mariei Tereza. Ca student, am fost atunci copleşit de istoria şi tradiţia vieneze, în plus am avut şansa de a avea parte la Viena de umanitatea şi de spiritul comunitar care îmi lipseau atât de mult din partea autorităţilor statale de atunci ale patriei mele.
• Astăzi, după 40 de ani, sunt iarăşi la Viena, în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Austria şi sunt încrezător că fundamentele comunităţii noastre de valori rămân omenia, respectul şi deschiderea reciprocă.
• Cu această convingere mi-am permis să-mi exprim, într-un mod poate prea personal, neobişnuit pentru un diplomat, gândurile şi îngrijorările mele privind pericolele cărora îi este expus, în momentul de faţă, parteneriatul nostru excepţional. Vă asigur, însă, mult stimate domnule preşedinte federal, că toate eforturile mele sunt puse în slujba scopului comun, şi anume, dezvoltarea cooperării noastre fără factori disturbatori, cu respect şi printr-o abordare între egali”.

Intrarea în spațiul Schengen: avantaje și riscuri

Avantaje

• Libertatea de mișcare a cetățenilor și mărfurilor și timpi mai scurți de călătorie.
• Dispar (în principiu) controalele la graniță între: România și Bulgaria, România și Ungaria, Bulgaria și Grecia.
• Între aceste state, trecerea frontierei se va putea realiza indiferent de oră și prin orice loc, cu un document de identitate valabil.
• Pasagerii curselor aeriene nu vor mai trece prin controlul paşapoartelor.
• Dispar timpii de așteptare la trecerea granițelor pentru transportatorii români, care în prezent sunt până la 8 ore (MAI).
• O posibilă creștere economică de 0,5% (ministrul Finanțelor, Adrian Câciu).
• Creșterea ar fi genrată de „ exporturi, investiții noi în România, fluxuri comerciale” (min. Finațelor, Adrian Câciu).
• România și toate statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate să intre în zona Schengen prin tratatele de aderare la UE pe care le-au semnat.

Riscuri

• Ar putea creşte traficul cu fiinţe umane, și numărul imigranților care vor încerca să intre în spaţiul Schengen prin România.
• Ar putea crește pericolele pentru securitatea internă a țărilor implicate prin faptul că, din acest moment, se lasă „cale liberă” infractorilor. (MAE)

În iunie 2022, autoritățile române afirmau că un milion de cetățeni moldoveni au cetățenia României, iar alte 100.000 de cereri sunt în așteptare (Adrian Dupu, secretarul de stat al Departamentului pentru relația cu Republica Moldova din cadrul guvernului României, citat de presa de la Chișinău).

(Sursă: Adevărul, Economedia, Digi24)