Linkuri accesibilitate

Analiză | Cum a apărut ideea ca România să intre în Schengen separat de Bulgaria. Ce șanse are acest scenariu?


Premierul Mark Rutte al Olandei a vizitat România în luna octombrie, prilej cu care le-a reamintit liderilor de la București că Amsterdamul își va retrage opoziția față de intrarea României în Schengen atunci când condițiile din MCV legate de statul de drept sunt respectate.

Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) în cazul României era văzut drept o piedică în privința aderării la Schengen. Cu acest subiect bifat, surse guvernamentale transmit că este discutată opțiunea ca România să poată adera separat de Bulgaria la Schengen. Este posibil un astfel de scenariu?

Suspendarea MCV-ului era esențială pentru aderarea statului român la spațiul Schengen, deoarece Olanda condiționa intrarea României în Schengen de rezolvarea problemelor pe partea de stat de drept și corupție.

Între timp însă, Austria și Suedia și-au exprimat reticența față de extinderea spațiului Schengen.

Într-o declarație de săptămâna trecută, ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a transmis că țara sa se va opune aderării României la Schengen, în contextul în care cu doar două zile în urmă Comisia Europeană dăduse undă verde intrării României – alături de Bulgaria și Croația – în spațiul Schengen.

„Este un moment inoportun să votăm asupra extinderii acum, când sistemul frontierelor externe nu funcţionează”, a declarat Karner.

În acest context, președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că există posibilitatea ca aderarea țării la Schengen să fie amânată, deoarece la baza reticenței Austriei ar sta problema migranților.

„Nu avem flux migratoriu”, a declarat președintele în timpul vizitei sale de la Riga, promițând că România va furniza informațiile necesare pentru a convinge Austria că nu e cazul de îngrijorări.

„Însă vreau să fiu foarte clar – dacă din varii motive nu vom reuși până pe 8 decembrie să avem o certitudine că lucrurile sunt clare, există posibilitatea ca această decizie (de aderare la Schengen, n.r.) să fie amânată cu o lună sau cu două luni, până când toate întrebările primesc răspunsuri clare și corecte și toată lumea va fi convinsă că nu suntem o vulnerabilitate, ci am fi un câștig real pentru spațiul Schengen”, a mai spus Klaus Iohannis.

Inclusiv ministrul Lucian Bode a plecat miercuri într-o vizită la Viena pentru a-l convinge pe ultima sută de metri pe omologul său austriac al Internelor să susțină aderarea României în Schengen.

Expert: România nu trebuia să fie surprinsă de poziția Austriei

Consiliul pentru Justiție și Afaceri Interne se va reuni luna viitoare la Praga pentru a decide în unanimitate aderarea României și a Bulgariei la Schengen, iar timpul este scurt pentru negocierile politice. Din această privință, surse guvernamentale au spus că a apărut posibilitatea decuplării Bucureștiului de Sofia.

Expertul în relații internaționale Ștefan Popescu spune că o decuplare a României în aderarea la Schengen de Bulgaria are aceleași șanse de suces precum o decuplare a Croației față de România și Bulgaria. Cele trei state ar trebui să intre în spațiul Schengen anul viitor.

Cât despre opoziția recentă a ministrului austriac, expertul român spune că decizia nu este una de ultim moment și s-a arătat surprins de faptul că autoritățile române nu au aflat din timp de un asemenea scenariu.

Ștefan Popescu, analist de politică externă.
Ștefan Popescu, analist de politică externă.

„Această (opoziție, n.r.) nu este rodul unei decizii de ultim moment”, spune Popescu.

„Austria este o țară care se află în vecinătatea apropiată a României. Având în vedere investițiile austriece și prezența austriacă în România, Austria e o țară de proximitate României”, spune el.

În urma vizitei sale de la Viena, Lucian Bode a postat într-un mesaj pe Facebook că „aderarea României la spațiul Schengen va fi un plus pentru securitatea europeană”.

Potrivit lui Bode, de la începutul anului și până în prezent, Austria a înregistrat aproximativ 100.000 de cereri de azil. Pe 10 noiembrie, publicația Deutsche Welle anunța că Viena a reținut peste 68.000 de migranți intrați ilegali în țară în perioada mai-octombrie 2022.

În lumina acestor informații, România pledează asupra ideii că nu reprezintă un coridor al migrației, în condițiile în care în primele opt luni ale anului, 128.438 de migranți au pătruns în Uniunea Europeană pe ruta Balcanilor de Vest, în timp ce doar 3.578 au ales să treacă prin România.

„Este un argument foarte solid care arată fără echivoc că România nu este pe ruta de migrațiune a Balcanilor de Vest”, transmite Lucian Bode pe Facebook. „De altfel, seriozitatea, profesionalismul și nivelul de dotare a autorităților române a fost în mod clar reflectat pozitiv în rapoartele elaborate de Comisia Europeană în urma vizitelor de evaluare realizate în țara noastră recent”, adaugă el.

Ce înseamnă decuplarea României de Bulgaria?

Pe scurt, România ar deveni stat membru al spațiului Schengen, fapt ce ar extinde zona de circulație liberă în Europa până la granița României cu Bulgaria, delimitată în mare parte de Dunăre.

În cazul în care Bulgaria ar rata intrarea în Schengen, locuitorii la sud de Dunăre vor fi nevoiți, ca în trecut, să aștepte la graniță pentru controalele vamale ca mai apoi să poată intra pe teritoriul țărilor Schengen.

Goran Georgiev, specialist în economie și securitate la Centrul pentru Studiul Democrației, un think tank din Bulgaria, spune că zvonul cu privire la decuplarea aderării României de Bulgaria a început să circule în urmă cu doar câteva zile în țara vecină.

El a luat amploare după un material Euractiv, de săptămâna trecută, în care politicienii la sud de Dunăre au început să dea vina pe guvernele anterioare pentru eșecul diplomatic și al politicilor de îndeplinire a criteriilor de aderare la Schengen.

Polițiști bulgari la granița dintre Bulgaria și Turcia, aflată în vecinătatea localității Kapitan Andreevo. Potrivit lui Goran Georgiev, punctul de trecere vamal este unul din cele mai aglomerate frontiere ale Uniunii Europene cu statele non-UE. Intrarea Bulgariei în Schengen ar însemna mutarea graniței Schengen în acest punct.
Polițiști bulgari la granița dintre Bulgaria și Turcia, aflată în vecinătatea localității Kapitan Andreevo. Potrivit lui Goran Georgiev, punctul de trecere vamal este unul din cele mai aglomerate frontiere ale Uniunii Europene cu statele non-UE. Intrarea Bulgariei în Schengen ar însemna mutarea graniței Schengen în acest punct.

„Cât despre o posibilă decuplare Bulgariei de România, asta înseamnă că nu ne-am îndeplinit obiectivele prevăzute în MCV și aquis-ul Schengen”, a explicat Georgiev. „Criticile venite din partea Olandei și într-o anumită măsură dinspre Austria sunt legitime și riscă să se repete. E ceva ce trebuie luat în calcul de noi”, a continuat el.

La momentul de față, decuplarea reprezintă doar un scenariu de luat în calcul, nu o opțiune reală. În urma unei misiuni de evaluare Schengen pe teritoriul statului român, echipa coordonată de Comisia Europeană și formată inclusiv din experți din Olanda au dat un aviz favorabil politicilor privind acordarea de vize Schengen și protecția datelor.

Conexiunea „ciudată” cu Bulgaria

Raportul, publicat miercuri, concluzionează că România respectă acquis-ul Schengen, iar că tehnologia IT de control al granițelor este una exemplară. Misiunea olandeză nu s-a deplasat în Bulgaria, lăsând să se înțeleagă progresul înregistrat de autoritățile române în implementarea condițiilor de aderare la Schengen.

Într-un interviu anterior pentru Europa Liberă, Goran Georgiev afirma că privatizarea și corupția de la vămile bulgărești au devenit principalele obstacole în aderarea țării la Schengen, fapt ce nu ar trebui să împiedice autoritățile de la București să adere la Schengen.

„România nu ar trebui să nu fie lăsată în Schengen doar din cauza conexiunii ăsteia ciudate, doar pentru că Uniunea Europeană tinde să se uite la România și Bulgaria în același timp din cauza unor motive care nu reflectă realitatea obiectivă”, declara în interviul respectiv Goran Georgiev.

Cât despre cum s-ar materializa intrarea României în Schengen fără Bulgaria, Georgiev spune că situația de la granița dintre cele două țări nu s-ar schimba pentru țara vecină, ci doar pentru autoritățile române. Autoritățile bulgare ar păstra aceleași controale vamale pe care le-au efectuat de-a lungul anilor, încă de la intrarea celor două state în UE.

„Realitatea este că, dacă introduceam măsurile necesare de aderare la Schengen din timp, asta ar fi ajutat sectorul privat din Bulgaria, în special în vremuri dificile precum acestea, când avem nevoie de creștere economică, însă care nu este posibilă”, a explicat expertul bulgar contactat de Europa Liberă.

Granița Bulgaria-Grecia și intrarea României în Schengen

Jorrit Rijpma este profesor de drept al Uniunii Europene la Universitatea din Leiden și expert în spațiul de libertate, securitate și justiție. El se arată sceptic cu privire la intrarea Bulgariei în Schengen. În condițiile în care țara la sud de Dunăre ar intra în Schengen alături de România, atunci ar dispărea orice frontieră internă între Grecia și Europa de Vest.

În ultimii ani și pe fondul războiului din Siria, sute de mii de oameni au căutat adăpost și refugiu în Turcia și pe insulele din Grecia. Mulți au luat ruta Balcanilor de Vest pentru a ajunge în Occident, preferând-o pe aceasta în locul traseului prin România.

Un polițist de frontieră bulgar la granița dintre Bulgaria și Grecia, în apropiere de localitatea Kulata.
Un polițist de frontieră bulgar la granița dintre Bulgaria și Grecia, în apropiere de localitatea Kulata.

Potrivit ultimelor date furnizate de Comitetul Internațional de Salvare, Guvernul de la Atena încă mai găzduia aproximativ 50.000 de refugiați în anul 2022. Rijpma e de părere că dispariția granițelor interne ar putea precipita mișcarea refugiaților către Occident, lucru de care state precum Olanda și Austria se tem.

La baza temerii lor stă implementarea Regulamentului Dublin, ce facilitează transferul cu ușurință al refugiaților dintr-o țară a Uniunii Europene într-alta.

„În prezent, în Olanda există o dezbatere importantă cu privire la Regulamentul Dublin și la solicitanții de azil care vin în Olanda. Am auzit deja argumentul potrivit căruia nu se știe dacă România va prelua refugiații, așa cum prescrie Regulamentul Dublin. Dacă nu mai există o frontieră internă, atunci apare problema mișcărilor secundare”, a explicat expertul olandez.

Ștefan Popescu spune că opoziția Austriei față de venirea migranților nu e justificată în cazul României, în condițiile în care, așa cum a precizat și ministrul de Interne Lucian Bode, majoritatea aleg ruta Balcanilor de Vest. El numește declarațiile ministrului austriac de Interne drept o „decizie politică”.

Dunărea

Cu toate acestea, atât Rijpma cât și Popescu nu sunt încă convinși de intrarea separată a României în Schengen. Rijpma spune că intrarea separată a României ar presupune o graniță mult mai dură cu Bulgaria.

„Granița României cu Bulgaria ar deveni granița externă Schengen. Și nu îmi pot imagina decât faptul că problema graniței dintre cele două state a primit mult prea puțină atenție în condițiile în care până acum s-a vorbit de intrarea României și a Bulgariei împreună”, explică Jorrit Rijpma.

Granița dintre România și Bulgaria are o lungime totală de 631 de kilometri, dintre care 470 se află de-a lungul Dunării. Deși fluviul în sine reprezintă o barieră naturală între cele două țări, atât România cât și Bulgaria au o frontieră terestră, în sudul Dobrogei.

În cazul în care nici România nu reușește să intre la anul în Schengen, Ștefan Popescu precizează că va fi nevoie de „un examen al prezenței României în Uniunea Europeană” și o analiză a felului în care s-a făcut lobby pentru rezolvarea problemelor diplomatice dintre București și Occident.

„Am văzut că ministrul de Interne e la Viena – foarte bine. Însă ar fi interesant de urmărit care a fost frecvența vizitelor oficiale și neoficiale ale miniștrilor de interne care s-au tot succedat în ultimii 10 sau 11 ani în statele care au manifestat rezerve față de aderarea României la Schengen”, afirmă Ștefan Popescu.

El precizează că astfel de probleme devin greu de rezolvat în timp scurt în condițiile în care diplomația românească va continuă să se desfășoare într-un cadru rigid și mult prea formal, fără menținerea permanentă a contactului între București și Amsterdam sau Viena.

Ce poate face Sofia?

Situația politică din Bulgaria nu pare că se va schimba în viitorul apropiat, în condițiile în care țara este condusă de un guvern interimar, în fruntea căruia se află Galab Donev, iar Parlamentul rămâne fracturat de cele șapte partide politice care nu sunt în stare să formeze o coaliție.

În luna iunie, Guvernul condus de Kiril Petkov s-a prăbușit după ce partidele au depus o moțiune de cenzură împotriva sa. În contextul actualei guvernări, el declară că politicienii sunt mai degrabă preocupați de criza energetică, după ce compania rusească Gazprom a suspendat livrările de gaze către țara învecinată din cauza refuzului plății în ruble.

„De cealaltă parte, adevărul este că dacă am intra în Schengen fără a realiza reformele necesare, asta va fi un lucru rău pentru Bulgaria întrucât, la nivel intern, (admiterea în Schengen, n.r.) ar fi o confirmare a faptului că lucrurile pot continua așa cum sunt și totul a fost OK până la momentul de față, ceea ce nu e cazul”, a declarat Georgiev, referindu-se la problema corupției și a statului de drept de la Sofia.

O altă posibilitate ar fi ca membrii Consiliului JAI să refuze intrarea ambelor țări în Schengen. Expertul bulgar spune că, în acest sens, o cooperare între autoritățile de la București și cele de la Sofia ar fi de folos în primul rând Bulgariei, care nu menține aceleași standarde în materie de combatere a corupției și de elevare a situației statului de drept.

„Astfel, publicul (bulgar, n.r.) va putea deveni conștient de ce face o altă țară (pentru a respecta statul de drept, n.r.) și dacă noi am fi capabili să implementăm aceleași standarde”, a concluzionat Georgiev pentru Europa Liberă.

Previous Next

XS
SM
MD
LG