Linkuri accesibilitate

Mizele reuniunii NATO de la București. Polonia: Trebuie să facem un bilanț al deciziilor de la Madrid


La Summitul NATO de la Madrid au fost luate mai multe decizii care ar putea fi reanalizate la București de miniștrii de externi ai statelor membre.
La Summitul NATO de la Madrid au fost luate mai multe decizii care ar putea fi reanalizate la București de miniștrii de externi ai statelor membre.

Reuniunea miniștrilor de Externe ai NATO începe marți la București, unde liderii occidentali vor evalua implementarea conceptului strategic al NATO, adoptat în vară la Madrid, și vor discuta cum poate Occidentul să ajute Ucraina în continuare.

Evenimentul de la București a fost precedat luni de o conferință ținută la comun de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președintele României, Klaus Iohannis.

Președintele român a reamintit de implementării conceptului strategic de la Madrid, pe care l-a denumit drept unul „istoric”. El a mai adăugat că reuniunea miniștrilor de Externe de la București va servi drept un „reper” în pregătirea summit-ului NATO de anul viitor de la Vilnius, Lituania.

„România, la rândul său, va continua să aducă o contribuție substanțială la apărarea colectivă a NATO și la consolidarea capabilităților Alianței, acționând, în continuare, ca furnizor de securitate și stabilitate în regiune”, a declarat președintele României, Klaus Iohannis.

De la începutul războiului și până în prezent, NATO a desfășurat apoximativ 5.000 de militari pe teritoriul României pentru a lua parte la consolidarea flancului estic al NATO. România a promis că va crește bugetul destinat Apărării de la 2% la 2,5% din PIB începând cu anul 2023.

Ambasadoarea SUA la NATO, Julianne Smith, este prezentă și ea la București. Smith a transmis luni, în cadrul unei conferințe de presă, că reuniunea miniștrilor va debuta cu o sesiune pe tema războiul din Ucraina, prilej cu care liderii diplomației europene și americane își vor reitera sprijinul neclintit oferit Kievului.

„Din punctul meu de vedere, nu există urmă de diviziune la nivelul Alianței. Aliații noștri rămân ferm alături de armata și poporul ucrainean”, a declarat Julianne Smith.

„O să petrecem o parte din timp discutând despre atacurile care au avut loc asupra infrastructurii critice din interiorul Ucrainei. E o tactică adoptată de armata rusă pentru a-i lăsa pe ucraineni în frig și în întuneric”, a continuat ea.

Ambasadoarea Statelor Unite la NATO a reamintit că membrii Alianței vor continua să ofere sprijin umanitar și militar Ucrainei atâta timp cât va fi nevoie, lucru menționat săptămâna trecută inclusiv de secretarul general al NATO.

Marți seara, ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, se va alătura unui dineu de lucru al miniștrilor NATO, la care le va comunica acestora nevoile umanitare și militare din prezent ale Ucrainei. La conferință va participa inclusiv secretarul american de Stat, Antony Blinken, care se va întâlni separat cu președintele Klaus Iohannis, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, premierul României, Nicolae Ciucă, și liderul PSD, Marcel Ciolacu.

Miercuri, oficialii NATO se vor axa pe implementarea conceptul strategic al NATO, adoptat în luna iunie la Madrid. În concept se amintesc pentru prima data importanța geostrategică a Mării Negre, dar și pericolele ridicate de China.

Klaus Iohannis: „În cazul unui atac să se știe clar cine și ce trupe trimite”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:42 0:00

„În ultimele luni de la (summit-ul, n.r.) Madrid, Alianța a continuat să ofere sprijin neletal către Ucraina. Câteva dintre proviziile oferite, precum echipamentul de iarnă sau generatoarele electrice și combustibilul sunt cele mai importante, având în vedere atacurile asupra infrastructurii energetice”, a transmis luni, la București, ambasadoarea SUA la NATO.

Pe lângă sprijinul umanitar pentru la iarnă, statele membre NATO vor promite separat o nouă rundă de echipament militar Ucrainei, în particular sisteme de apărare aeriană de care Kievul are nevoie pentru a contracara atacurile cu rachete rusești. Promisiunea sprijinului militar nu va veni din partea NATO-ului, întrucât Alianța dorește să nu fie trasă într-un conflict direct cu Rusia.

La reuniune vor participa și miniștrii de Externe ai Finlandei și Suediei, aflate în plin proces de aderare, cât și liderii diplomației din Bosnia și Herțegovina, Moldova și Georgia.

Criza energiei din Ucraina, pe agenda miniștrilor europeni

Una dintre temele principale pe care oficialii europeni le vor aborda este criza energetică din Ucraina și cum pot contribui statele din Vest la ameliorarea acesteia.

Jens Stoltenberg a transmis încă de săptămâna trecută că se așteaptă ca NATO să continue cu livrarea de combustibil, provizii medicale și echipamente de iarnă către Ucraina. El a adăugat că le va cere miniștrilor NATO, reuniți săptămâna asta la București, să trimită mai multe ajutoare autorităților de la Kiev.

Ministerul de Externe al Poloniei a declarat pentru Europa Liberă că NATO trebuie să se preocupe urgent de criza energetică din Ucraina, după ce „barajul intens de rachete al Rusiei asupra civililor ucraineni și a infrastructurii critice arată clar hotărârea Moscovei de a escalada” conflictul.

„Aliații ar trebui, de asemenea, să facă un bilanț al punerii în aplicare a deciziilor summit-ului de la Madrid în ceea ce privește apărarea noastră colectivă. Trebuie să consolidăm descurajarea și apărarea NATO, în special în flancul estic, pentru a ne adapta la noua situație, mai periculoasă, de la granițele noastre. Explozia tragică de la Przewodów, unde doi cetățeni polonezi au fost uciși la 15 noiembrie, a demonstrat impactul direct al acțiunilor Rusiei asupra securității noastre”, se arată în comunicatul dat de Ministerul de Externe al Poloniei Europei Libere.

În programul miniștrilor de Externe ai NATO apare, de asemenea, o reuniune cu liderii diplomației din Bosnia și Herțegovina, Georgia și Moldova. Ambasadoarea SUA la NATO, Julianne Smith, transmite că statele membre NATO caută o soluție la adâncirea relațiilor strategice cu cele trei țări prezente la București.

„Acestea sunt parteneri ai NATO care se confruntă în mod direct cu impactul oribil a ceea ce Putin face prin avarierea infrastructurii critice din Ucraina”, a precizat Smith, făcând referire la întreruperile masive de curent cauzate în țara de peste Prut.

Ministra de Externe a Germaniei, Annalena Baerbock, declara joia trecută că membrii grupului G7 vor discuta la București ce fel de sprijin pot oferi în continuare Ucrainei astfel încât să Kievul să aibă acces la energie pe durata iernii.

„Atacurile Rusiei asupra infrastructurii civile reprezintă o crimă intolerabilă și inumană. (Vladimir, n.r.) Putin poate să afunde poporul ucrainean în frig și întuneric cu rachetele sale. El nu va frânge niciodată dorința lor de libertate și sprijinul nostru”, a transmis săptămâna trecută șefa diplomației de la Berlin.

Aceeași preocupare o va avea și Franța în cadrul întâlnirii de la București, în contextul în care săptămâna trecută președintele Franței, Emmanuel Macron, a organizat o conferință de sprijin pentru R. Moldova la Paris, la care a participat și președinta țării, Maia Sandu.

Aderarea Suediei și Finlandei la NATO

Suedia și Finlanda au încheiat discuțiile cu privire la aderarea la NATO încă din luna iulie, la Bruxelles, atunci când s-a decis că nu mai rămâne decât ca fiecare dintre statele membre NATO să ratifice separat primirea Stockholm-ului și al Helsinki-ului în Alianță.

În prezent, singurele state care încă nu au ratificat în Parlament primirea Suediei și Finlandei în NATO sunt Ungaria și Turcia. Budapesta a promis că va ratifica tratatul de extindere al NATO la începutul anului viitor, în timp ce Ankara nu a precizat nimic.

Bogdan Aurescu despre mizele reuniunii NATO de la București
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:20 0:00

Ministrul de Externe al Turciei, Mevlut Cavușoglu, se află la București săptămâna aceasta, unde va avea o serie de întâlniri bilaterale cu omologii săi, printre care și miniștrii de Externe ai Suediei și Finlandei, potrivit publicației turcești Daily Sabah.

Tot mai multe state consideră aderarea celor două țări scandinave la NATO ca fiind vitală în sporirea securității de pe flancul estic și nordic al Alianței. Ministrul de Externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a transmis pe 25 noiembrie, într-un interviu pentru Financial Times, că aderarea Suediei și Finlandei este critică în regiune, în contextul în care țările baltice au graniță directă cu Rusia.

„Le-am transmis bunilor noștri prieteni din Turcia că întârzierea afectează direct securitatea noastră și, prin urmare, am dori foarte mult să fie rezolvată”, a declarat Gabrielius Landsbergis pentru FT.

El s-a deplasat luni alături de omologii săi din Estonia, Letonia, Suedia Finlanda, Islanda și Norvegia la Kiev pentru a se întâlni cu directorul general al companiei naționale de energie Ukrenergo și cu procurorul general al Ucrainei. CEO-ul Ukrenergo a transmis că Ucraina are nevoie, pe lângă arme, de generatoare și transformatoare electrice.

„Se pare că ne vom confrunta cu toții cu o iarnă grea. Cu toate acestea, iarna va fi mult mai grea pentru ucraineni, cu ploi bombă constante și întreruperi în alimentarea cu energie și apă. Lituania a fost prima care a furnizat generatoare de energie și transformatoare Ucrainei, dar țara are nevoie de mult mai mult”, a transmis ministrul de Externe al Lituaniei.

Reuniunea miniștrilor de externe ai NATO se va încheia miercuri, când se așteaptă ca aceștia să adopte o declarație comună la adresa războiului Rusiei în Ucraina.

Articol preluat de pe pagina Europa Liberă România.

XS
SM
MD
LG