Ulterior, tacticile de război ale Moscovei au devenit mai agresive după atacul asupra podului Kerci, care face legătura între peninsula Crimeea și Federația Rusă.
Podul Kerci, construit ca simbol al unității între teritoriul anexat ilegal de Moscova în 2014 și teritoriul rus, era, de altfel, principalul nod de legătură care nu traversează teritoriile ocupate anul acesta de Kremlin.
Drept replică, armata rusă a bombardat masiv infrastructura energetică a Ucrainei, ducând la întreruperi masive de curent electric și lăsându-i pe oameni în beznă și frig în prag de iarnă. În paralel, diplomații și politicienii ruși și-au înăsprit acuzațiile false privind o eventuală folosire a unei bombe murdare în luptă de către Kiev, lucru susținut inclusiv de președintele Rusiei, Vladimir Putin, în timpul unei conferințe de la Clubul Valdai.
Situația de pe front și ce va urma la iarnă nu se arată prea ușoară. Europa Liberă a consultat mai mulți experți din domeniile militare și umanitare pentru a determina situația de pe front pentru soldații ucraineni și dificultățile prin care civilii ucraineni vor fi nevoiți să treacă într-o țară unde temperaturile pe timp de iarnă variază între -4,8 și 2 grade Celsius.
Peisajul este unul sumbru. Dacă iarna va fi una grea, șansele ca armata ucraineană să înainteze pe pământul înghețat va fi mai ușoară, ducând la avansuri teritoriale mai rapide și la o eventuală înfrângere a rușilor în Herson, spune George Barros, liderul echipei de informații geospațiale de la Institute for the Study of War.
Cu toate acestea, o iarnă mai dură vine în detrimentul civililor, care vor fi forțați să-și părăsească locuințele neîncălzite sau aflate în bătaia focului pentru a căuta refugiu în spații mai sigure.
„Mă aștept ca această iarnă să agraveze vulnerabilitățile și nevoile oamenilor, ceea ce va duce, din păcate, la strămutarea lor internă și, eventual, la căutarea refugiului peste graniță, în țările vecine”, a explicat Gemma Robson, expertă în Ucraina la think tank-ul elvețian REACH Initiative.
Potrivit Agenției ONU pentru refugiați, de la începutul invaziei, o treime din populația Ucrainei a fost nevoită să-și părăsească locuințele. Aproximativ 6,43 de milioane de persoane au fost strămutate intern, în timp ce alte 11 milioane rămân prinse în zonele de conflict și nu pot pleca din cauza riscurilor sporite de securitate.
Situația de pe front
Potrivit unor surse militare ucrainene citate de Institute for the Study of War, armata rusă desfășoară operațiuni defensive de-a lungul malului estic al râului Nipru în eventualitatea unui asalt al armatei ucrainene. Statul Major General din Ucraina anunța că pe 27 octombrie trupele rusești continuau fortificarea pozițiilor de pe malul estic al Niprului prin aducerea de echipament militar și efectuarea mai multor misiuni de recunoaștere aeriană.
Mai multe lupte semnificative continuă să se dea în apropiere de Herson, oraș ocupat de armata rusă la începutul invaziei din Ucraina. Rusia a trimis vineri aproximativ 1.000 de soldați ca să apere Hersonul, transmite armata Ucrainei într-o postare pe Facebook.
George Barros spune că e posibil ca ucrainenii să captureze malul drept al râului Nipru și regiunea Herson până la finele lui 2022. „Credem de asemenea că soldații ucraineni își vor continua probabil ofensiva în nord-estul Ucrainei și vor continua să cucerească teritorii în vestul regiunii Lugansk și în apropiere de linia Kreminna-Svatove”.
Expertul crede că indiferent de iarna care va urma armata ucraineană va fi mai puțin afectată de efectele adverse ale frigului și zăpezii decât cea rusă, iar asta se datorează modului de organizare și funcționare mai eficient al soldaților ucraineni.
„Motivul este că rușii și-au configurat grupurile militare cu elemente logistice integrate, cunoscute sub denumirea de grup tactic de batalion. Alături de formațiunile de bază pe care le au, toate aceste elemente îi reduc mobilitatea”, a explicat Barros pentru Europa Liberă România.
În iunie 2022, Rusia reușise să trimită aproximativ 110 grupuri tactice de batalioane în Ucraina, numărând aproximativ 142.000 de miltari. Acestea includeau la momentul respectiv inclusiv trupele separatiste pro-ruse din regiunile Donețk și Lugansk.
Potrivit expertului, personalul militar al unui grupul tactic de batalion poate fi însoțit pe front de o echipă medicală, una de logistică și alta de artilerie. Însă dacă tancurile și vehiculele blindate de trupe se descurcă pe terenul dificil din Ucraina, camioanele de logistică și trupele de artilerie întâmpină dificultăți de mobilitate.
„De cealaltă parte, ucrainenii desfășoară unități mecanizate, așa cum ar trebui să o facă. Soldații ucraineni nu fac parte din grupuri tactice de batalion și nu formează un tot unitar cu o echipă de logistică și alta de artilerie”, a punctat expertul consultat de Europa Liberă România, adăugând că din motivul acesta, ucrainenii se pot deplasa cu mult mai multă flexibilitate pe front.
Vremea joacă un alt rol important în mobilitatea trupelor de pe front. În cazul în care iarna va fi una aspră, șansele sunt ca pământul să înghețe, lucru ce le va permite soldaților din ambele tabere să avanseze cu ușurință.
Dar dacă iarna va fi blândă, șansele ca noroiul să se formeze pe drumurile neasfaltate din Ucraina ca urmare a topirii zăpezilor cresc, lucru ce va pune în dificultate deplasarea soldaților. În Ucraina și Rusia, fenomenul poartă denumirea de „rasputiță”.
Impactul noilor rezerviști ruși pe front
NATO ia în calcul de mai multe luni de zile să echipeze trupele ucrainene cu echipament de iarnă corespunzător. Canada promite să trimită jumătate de milion de seturi de echipament militar din stocurile militare proprii, în timp ce alte state precum SUA și Estonia îi urmează exemplul.
În contextul mobilizării parțiale, noii rezerviști ruși se plâng de faptul că armata rusă nu le-a oferit mai nimic, fiind nevoiți să își cumpere propriul echipament militar. Mulți spun că au fost nevoiți să-și caute inclusiv lenjerie termică sau veste antiglonț, iar marea majoritate sunt trimiși pe front după doar câteva săptămâni de antrenament.
Barros spune că indiferent de numărul rezerviștilor care vor ajunge pe front, aceștia nu vor reuși să schimbe situația de acolo, care se arată în favoarea Ucrainei. Într-un interviu al Europei Libere cu fostul comandant al armatei SUA în rezervă, generalul (r) Ben Hodges, el a precizat că pregătirea unui civil pentru război durează în principiu cel puțin zece săptămâni.
Cele peste două luni de pregătire militară sunt necesare pentru ca noul soldat să știe cum să folosească o armă, să devină apt din punct de vedere fizic, să înțeleagă regulile și regulamentele militare și să învețe cum să își monteze echipamentul.
„(Mobilizarea, n.r.) se va prăbuși de la sine, pentru că logistica necesară pentru a mobiliza, echipa, antrena și pregăti 300.000 sau chiar 100.000 de oameni este uriașă. Și probabil că mulți dintre ei vor avea parte de două săptămâni de pregătire. Adică, nu va fi o infuzie de soldați bine antrenați și bine echipați”, declara în urmă cu mai bine de o lună generalul american pentru Europa Liberă.
Situația umanitară din Ucraina
De la începutul războiului și până la data de 25 octombrie, peste 11,7 milioane de ucraineni au fugit din calea războiului, căutându-și refugiu în țările din vecinătatea Ucrainei sau în vestul Europei. Dintre aceștia, 7.144.217 au ales să revină, cei mai mulți odată cu înfrângerea rușilor din nordul țării în lunile martie și aprilie.
În continuare însă, alte 6,43 de milioane de persoane rămân strămutate intern, în timp ce încm de 11 milioane de ucraineni rămân prinși în zonele de conflict și le e imposibil să își părăsească locuințele din motive de siguranță.
Vremea la iarnă nu va fi una blândă. Potrivit lui Patrick Saez, senior research fellow la think tank-ul britanic Overseas Development Institute, iarna care urmează va fi una „brutală” din cauza temperaturilor care, în luna decembrie, „se vor situa în medie între -14 și -25 de grade Celsius.”
Comisia Europeană estimează deja că peste 17,7 milioane de ucraineni vor avea nevoie de asistență umanitară până la finalul anului 2022. Eforturile de sprijin umanitar acordat Ucrainei se desfășoară sub umbrela mecanismului de protecție civilă al UE prin hub-urile logistice stabilite pe teritoriul Poloniei, României și Slovaciei.
În ultimele săptămâni, Rusia și-a înăsprit atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina. Dacă în luna septembrie organizația Tratatul privind Cartea Energiei număra aproximativ 12 atacuri ale Federației Ruse asupra infrastructurii energetice din Ucraina, în octombrie numărul lor a ajuns la 51, de peste patru ori mai multe.
Potrivit estimărilor experților europeni, la data de 24 octombrie 2022, aproximativ 35-40% din infrastructura energetică a Ucrainei era fie avariată, fie distrusă complet. Potrivit unui sondaj realizat în vară de Organizația Internațională pentru Migrație, peste 25% din ucrainenii intervievați aveau de gând să-și părăsească locuințele pe durata iernii din cauza lipsei de căldură.
Experții de la Organizația Mondială a Sănătății avertizau în urmă cu două săptămâni că frigul din Ucraina va duce la creșterea numărului de cazuri de degerături, hipotermie, pneumonie, accidente cerebrale și atacuri de cord. La lipsa curentului electric se adaugă și cele peste 800.000 de locuințe avariate sau distruse în urma războiului.
Achille Despres este purtătorul de cuvânt al Crucii Roșii Ucraina. El povestește că organizația umanitară la care lucrează a reușit să reclădească aproximativ 13.000 de locuințe înainte de venirea iernii. Alături de companiile regionale de utilități și apă, Crucea Roșie Ucraina a reușit să restabilească accesul la încălzire adecvată pentru peste 300.000 de persoane.
Comisia Europeană a alocat până în prezent aproximativ 523 de milioane de euro pentru programele de ajutor umanitar destinate civililor afectați de războiul din Ucraina. Din suma respectivă, aproximativ 38 de milioane de euro au ajuns în Republica Moldova. Gemma Robson descrie ajutorul umanitar dat până acum de UE Ucrainei ca fiind „fantastic”.
„Ca urmare a discuțiilor avute cu membrii mai multor comunități din Ucraina, putem vedea impactul pozitiv pe care sprijinul umanitar îl are asupra lor”, spune experta de la REACH Initiative. Organizația ei a colectat informații atât de la oamenii aflați în zonele accesibile ONG-urilor și echipelor umanitare, cât și de la cei situați în zonele active de conflict.
Patrick Saez laudă la rândul său ajutorul umanitar dat de Uniunea Europeană Ucrainei, pe care îl descrie ca fiind cel bine finanțat din lume. Problema, spune el, rămâne la nivelul liniilor de aprovizionare, întrucât cei care distribuie ajutorul umanitar sunt adesea organizații ucrainene și grupuri comunitare aflate în prima linie.
„În timp ce ajutorul umanitar este o modalitate adecvată de a răspunde nevoilor acute ce vor apărea la iarnă și ar putea acoperi unele reparații de urgență ale sistemelor de aprovizionare cu energie la scară mică, acesta nu va fi niciodată suficient pentru a repara daunele semnificative aduse infrastructurii. Guvernul Ucrainei va avea nevoie de sprijin pentru a finanța lucrări de reparații mai durabile”, încheie el.
Articol preluat de la Europa Liberă România.
