Lupta cu tortura în locurile de detenție pe parcursul anului trecut nu a înregistrat progrese, în unele aspecte înregistrându-se chiar înrăutățirea situației, este una din principalele concluzii ale Consiliului pentru Prevenirea Torturii, instituție creată acum un an și jumătate, pe lângă oficiul Avocatului poporului, drept mecanism național.
Your browser doesn’t support HTML5
Cum evoluează condițiile de detenție din închisorile R. Moldova?
Timp de un an, cei șapte membri ai Consiliului pentru Prevenirea Torturii, din care fac parte doi avocați ai poporului și cinci reprezentanți ai societății civile, au vizitat 24 de locuri de detenție, practic fiecare a două instituție. Astfel se poate spune că acest consiliu, creat ca mecanism național de prevenire a torturii, și-a onorat sarcina de a vizita și monitoriza închisorile în scopul identificării problemelor sistemice și prevenirii torturii.
În legătură cu problemele de sistem au tras un semnal de alarmă anterior și instituții internaționale, cum ar fi Comitetul Împotriva Torturii al Organizației Națiunilor Unite. Pe lista lacunelor semnalate figurează: condițiile de detenție ce pot fi catalogate drept inumane și degradante, supraaglomerarea, insuficiența măsurilor de securitate, lipsa unui mecanism funcțional de depunere a plângerilor. Factorii decizionali de la Ministerul Justiției, în responsabilitatea căruia se află cea mai mare parte a instituțiilor de detenție, susțin că problemele nu mai sunt ascunse sub preș ca pe vremuri. Vladimir Cojocaru, șef de direcție din cadrul recent reformatei Administrații Naționale a Penitenciarelor, se declară convins că doar eforturile conjugate pot îmbunătăți starea lucrurilor, dar cu condiția suplimentării fondurilor alocate.
Vladimir Cojocaru: „Rămâne să lucrăm la partea ce ține de deținerea în condiții de respect a persoanelor. Capacitățile tehnico-materiale ale sistemului penitenciar - aici este neajunsul de a face față tuturor standardelor asumate. Asta ar însemna că ar necesita, la nivel de țară, în toate instituțiile penitenciare mai multe mijloace financiare pentru ca să consolidăm infrastructura și utilitățile.”
O altă problemă de sistem sesizată de membrii Consiliului pentru Prevenirea Torturii este lipsa accesului deținuților la servicii calitative medicale, comparabile cu cele oferite în liberate. La fel de importantă, spun experții, este asigurarea independenței personalului medical din toate locurile de detenție, iar responsabilitatea pentru sănătatea deținuților să fie transferată către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Pentru aceasta pledează Svetlana Doltu, care reprezintă societatea civilă în cadrul Consiliului pentru Prevenirea Torturii:
Svetlana Doltu
Svetlana Doltu: „Condițiile de detenție în unele penitenciare rămân o problemă gravă, mai ales dacă să discutăm despre izolatoarele de pedeapsă. Alt aspect deseori vehiculat este accesul la asistență medicală calitativă, care deseori îmbină mai multe fațete, cum ar fi nu doar calitatea serviciului medical, dar și echivalența serviciilor disponibile în comunitate, continuitatea serviciului sau tratamentului inițiat înainte de detenție, dar și garanțiile oferite de sistemul penitenciar la examinarea medicală la fiecare intrare și ieșire anume pentru documentarea adecvată a oricăror abuzuri, violențe, or stări de sănătate care pot prezenta pericol de sănătate publică.”
Svetlana Doltu nu este simplu observator. Anterior a lucrat mulți ani în sistemul penitenciar și cunoaște problemele în detaliu. Ea se declară convinsă că nu toate reformele se reduc la lipsa de bani.
Svetlana Doltu: „Noi avem nevoie de alternative la detenție pentru a micșora suprapopularea penitenciarelor, pentru a oferi mai multe servicii. Respectiv, avem nevoie de o reformă amplă a justiției pentru ca să nu lupte, de exemplu, numai angajații sistemului penitenciar cu consecințele unor aspecte neacoperite în justiție. Cu regret, există chestii care și cu bani este foarte greu să le schimbi: vorbim de atitudini și abordare a diferitor probleme.”
Directoarea Centrului de reabilitare a victimelor torturii „Memoria”, Ludmila Popovici, este de părere că decidenții din R.Moldova încă nu înțeleg pe deplin complexitatea fenomenului torturii și că acțiunile întreprinse sunt în mare măsură formale.
Ludmila Popovici: „La situația actuală din R.Moldova nu putem să mergem cu jumătăți de măsură sau cu pași mărunți, de dans de ăsta bătuta pe loc. Atunci când vorbim de un fenomen atât de complicat și distructiv, și periculos cum este tortura și tratamentele inumane și degradante trebuie să fim un pic mai incisivi. S-au făcut niște pași, modificări în legislație, problema este că lucrurile rămân cam tot acolo, dacă nu se agravează. Înseamnă că ceva nu e normal, nu e bine.”
În raportul Consiliului pentru Prevenirea Torturii se mai arată că anul trecut a crescut numărul de sesizări adresate procuraturii privind tratamentele inumane și degradante. Fiecare a doua hotărâre pronunțată în 2017 de către Curtea europeană a Drepturilor omului se referă la tratamentul degradant, inuman și tortură. Pe de altă parte, la distanță de doi ani de la adoptarea recomandărilor Comitetului European avizat, acestea rămân a fi ignorate de autoritățile responsabile de funcționarea instituțiilor de penitență.