Departamentului de stat de al Washigton a dat publicității raportul despre situația drepturilor omului în lume în 2017. Liliana Barbăroșie rezumă capitolul dedicat Moldovei.
Raportul Departamentului de stat vorbeşte despre o migraţie politică “fără precedent” în 2017 în Parlamentul de la Chişinău, migraţie ce ar fi condus, estimează documentul, la schimbarea apartenenţei politice a unei treimi din parlamentari. Evaluarea admite că „schimbările “ respective din parlament s-ar fi putut produce pentru bani, dar şi, eventual, urmare a ameninţărilor şi intimidărilor, deci a corupţiei sau “cumpărării de sprijin politic”.
Începând cu alegerile locale din 2015, sute de primari și membri ai consiliilor locale au ieșit din partidele lor, se mai arată în raport, reclamând că ar fi fost hărţuiţi prin justiţie sau prin lipsirea de resurse.
În ceea ce priveşte abuzurile asupra deţinuţilor din penitenciare, evaluarea tratează pe larg cazul lui Andrei Brăguţă, tânărul decedat în 2017 în penitenciar în urma unor abuzuri.
Sunt denunţate practici ca reţinerea fără probe incriminatorii a cetăţenilor, încălcarea drepturilor la apărare, intimidarea reţinuţilor pentru obţinerea de depoziţii - toate acestea, aşa cum observă Alexandru Postică, director de programe în cadrul Asociaţiei Promo-LEX, se regăsesc deja de mai mai mulţi ani în rapoartele similare emise de Departamentul de stat:
„Pentru mine, raportul respectiv demonstrează acelaşi nivel de preocupare pentru drepturile omului, dar şi acelaşi nivel de respectare a acestor drepturi, prin urmare se relevă probleme sistemice care nu sunt înlăturate. Se constată de fapt o lipsă de progrese, ceea ce înseamnă că sunt posibile deja şi anumite consecinţe.”
Despre corupţie, evaluarea spune că rămâne cea mai mare problemă a statului. Mai mult, este menţionată larg răspândita percepţie de „stat capturat”, în care interesele private influenţează semnificativ procesele decizionale. Întârzierile în finalizarea reformei Agenţiei de Integritate şi eșecul guvernului în investigarea fraudei bancare sunt două lacune care ar vorbi despre „compromiterea intenției declarate a guvernului de a lupta împotriva corupției”.
Un capitol al raportului vorbeşte despre „prizonierii politici”, ceea ce ar fi un lucru de remarcat în această evaluare, la părerea analistului de la Expert grup, Dionis Cenuşă:
„Se spune foarte clar că grupul Petrenco şi cazul Filat pot fi interpretate ca utilizarea justiţiei cpntro politicienilor de către partidul de la guvernare. Deci, se confirmă încă o dată posibilitatea de a folosi justiţia pentru a pune la perete oponenţii politici. Şi se confirmă încă o dată problema legată de impunitate, adică că în faţa justiţiei fie nu sunt aduşi oamenii cu adevărat vinovaţi, fie ea nu penalizează persoanele care încalcă legislaţia.”
Concluzii extrem de dure se conţin în raport şi în dreptul treburilor presei. Evaluarea menţionează modificările aduse codului audiovizual ce limitează la două numărul de licenţe admise a fi deţinute de una şi aceeaşi persoană şi cele ce au obligat radiodifuzorii la 8 ore de producţie locală. Problema esenţială, cea a monopolurilor mediatice, nu a fost rezolvată, menţionează documentul, care, de asemenea, vorbeşte despre controlul din partea oligarhilor a celei mai mari părţi a media din ţară, oligarhi care, aşa cum se arată în cercetare, „distorsionează informaţiile în favoarea lor”.
