Your browser doesn’t support HTML5
Cum fac față autoritățile locale lipsurilor financiare
„Măgurele este unul dintre satele frumoase, dar tot mai uitat, care peste câțiva ani ar putea să fie șters de pe harta Republicii Moldova”, a spus Europei Libere primarul Andrei Căldare, care vorbește despre neputința de a îmbunătăți condițiile de trai ale locuitorilor, mai puțin de 1.000 de săteni. El deplânge situația financiară destul de precară.
„Ceva trebuie guvernul să întreprindă, întrucât mai avem pentru vreo două-trei luni finanțe și, gata, le epuizăm. Bugetul l-am primit pentru anul 2022 cu 16 lei litrul de benzină, dar acum e 34, lumina s-a scumpit, totul s-a scumpit, noi strângeam cureaua, dna Valentina.”
Europa Liberă: Strângeți cureaua și renunțați la ce?
Andrei Căldare: „Chiar acum, cu „Satul European”, avem nevoie de bani, trebuie să facem proiectul tehnic al clădirii, dar n-avem în sold bani, nu știu de unde să iau ca să putem face proiectul.”
Europa Liberă: Cum vedeți Dvs. ieșirea din situație?
Andrei Căldare: „Eu cred că totuși actuala conducere o să ia în calcul toate aspectele și poate vom merge înainte.”
Europa Liberă: Ce trebuie să ia în calcul actuala guvernare?
Andrei Căldare: „Oh! Ce trebuie să ia în calcul? Ar trebui rectificat bugetul de urgență, fiindcă pentru toate trebuie bani, dar la noi bugetul e mic, avem 30.000 de lei în sold, mai mult nu avem niciun bănuț.”
Europa Liberă: 30.000 din cât?
Andrei Căldare: „Dintr-un milion și ceva.”
Europa Liberă: Restul i-ați cheltuit?
Andrei Căldare: „S-au mai cheltuit, am mai reparat o porțiune de drum, am mai făcut câte ceva, mai avem niște rezerve pentru iarna asta, dar mai departe nu știm cum va fi.”
Europa Liberă: Ce rezerve aveți pentru această iarnă?
Andrei Căldare: „Încălzim cu cărbuni și am făcut oleacă de economie și o să vedem cum vom ieși din iarnă, trebuie numaidecât să fie luată o hotărâre de ajustare a acestor bugete locale, primăriile mici trebuie ajutate, pentru că sunt pe cale de dispariție.”
Eugenia Anghelici este primar în Hârtopul Mare, Criuleni. Conform recensământului din anul 2014, populația comunei era de 4.000 de locuitori. Și ea vorbește despre constrângerile financiare și teama că va fi mai greu în sezonul rece.
Eugenia Anghelici: „Ținem sacul oleacă legat la gură.”
Europa Liberă: Și la ce renunțați, sau unde faceți economii?
Eugenia Anghelici: „La reparația unui drum, în altă parte am putea da banii aceștia din sold, dar îi ținem pentru ca să putem satisface necesitățile principale: telefon, internet, pentru căldură, combustibil, cam pentru acestea mai menținem ceea ce avem în sold, ca să avem de unde lua. Este foarte, foarte greu, dar ne străduim să facem măcar cât de cât.”
Aflat la o distanță de aproape 100 de kilometri de Chișinău, satul Feștelița, Ștefan Vodă, și-a schimbat aspectul, implementând mai multe proiecte cu asistență financiară din Uniunea Europeană, inclusiv proiecte bazate pe energia regenerabilă. Totul a început acum 10 ani la inițiativa primarului Nicolae Tudoreanu. Chiar dacă s-a îmbunătăți infrastructura, probleme la nivelul administrației locale mai sunt destul de multe:
„În ceea ce ține de educația timpurie, adică grădinițele, aici, slavă Domnului, situația este una mai bună, pentru că bugetul de stat a și acoperit o parte din cheltuieli prin recenta rectificare a bugetului de stat, iar atunci când ne referim la competențele proprii, aici este marea problemă, pentru că s-a creat infrastructură, iar infrastructura aceasta necesită cheltuieli pentru întreținere și veniturile proprii le avem la situația adoptării Codului Fiscal din anul 1999. Să comparăm un leu colectat la nivelul anului 1999 și un leu colectat la nivelul anului 2022, plus criza energetică profundă pe care o avem.”
Europa Liberă: Adică s-a devalorizat leul?
Nicolae Tudoreanu: „S-a devalorizat leul și nu mai este actuală nici politica de colectare a veniturilor locale, mă refer la impozitele pe proprietate care nu acoperă în mare parte nici cheltuielile de întreținere, nemaivorbind de salarii, care, spre bucuria noastră, sunt acoperite practic integral din bugetul de stat atunci când adoptăm bugetul la finele unui an premergător celui care executăm bugetul, dar noi am avut și un proiect mare de eficiență energetică, care abia acum îl testăm, chiar în criza profundă în care se află Republica Moldova și am depășit unele aspecte ale crizei, pentru că avem și producere de energie regenerabilă pentru unele instituții, dar și un parc fotovoltaic, care încasează niște venituri de la realizarea în rețea a energiei regenerabile și acoperim sută la sută volumul de energie electrică consumată de către rețelele de iluminat public stradal.”
Europa Liberă: Și adică la sezonul rece nu vă gândiți cu înfrigurare?
Nicolae Tudoreanu: „Nu ne gândim, pentru că avem și patru cazangerii pe biomasă. Am achiziționat deja carburanții pentru centralele termice pe biomasă, îi avem depozitați, fiindcă știm și ne dăm seama că în toamnă vor fi alte prețuri. Păcat că guvernul actual nu a ascultat doleanțele autorităților locale și nu a indexat veniturile proprii, pentru că oamenii ar fi plătit, cu vreo 30 la sută creșteau veniturile pe componenta de venituri
Suntem, de fapt, cu zero bani pentru resurse de benzină și motorină pentru deplasări, trebuie să căutăm de undeva, dar nu știu de unde.
proprii și altfel trăiam aceste zile de grea încercare pentru noi. Suntem, de fapt, cu zero bani pentru resurse de benzină și motorină pentru deplasări, trebuie să căutăm de undeva, dar nu știu de unde, nemaivorbind de acoperirea contribuției la proiectele pe care vrem să le accesăm de la donatorii care sperăm să lanseze licitații pentru proiecte locale, dar contribuția nefiind acoperită, probabil rândul mare nu va fi la accesarea de fonduri nerambursabile. Bineînțeles că va fi un regret, nu avem autonomie locală asupra veniturilor proprii și în criza respectivă se observă destul de pronunțat, pentru că e una ce-și asumă guvernul prin politicile legate de competențele delegate și-i alta ce ne asuma noi, pentru că nu trebuie tratată situația financiară a tuturor satelor la fel, sunt sate care pot să-și permită să plătească impozite mai mari, să le dea posibilitate satelor să le colecteze, dar să nu abordeze exagerat grija asta socială față de oameni, iar oamenii sper să înțeleagă că orice serviciu trebuie plătit ca să fie bine îndeplinit și fără întrerupere prestat până la urmă.”