Când se sărbătorea cu mare fast „slăvitul jubileu” de 40 de ani „de la formarea RSS Moldovenești și întemeierea Partidului Comunist al Moldovei”, I.(van) I.(vanovici) Bodiul, care nu se știe exact dacă bănuia ceva sau nu de lovitura de palat din culisele Kremlinului, a fost ultimul lider de partid care i-a cântat osanale lui N.(ichita) S.(ergeievici) Hrușciov.
În „ședința solemnă” a CC al PCM și a Sovietului Suprem al RSSM din 10 octombrie și la „tribuna oficială” din 11 octombrie 1964 de pe Stadionul republican din capitală, unde se desfășurau festivitățile jubiliare, alături de Bodiul, stătea N.V. Podgornîi, secretar al CC al PCUS și membru al Prezidiului partidului, care a transmis un mesaj de felicitare și de gratitudine din partea conducerii URSS și a lui Hrușciov. Podgornîi aducea la cunoștința publicului că în 1963 „truditorii Moldovei” au dat 30 % din volumul total de struguri, peste 13 % din fructe, circa 8,5 % din floarea soarelui, 32% din producția de tutun.
La rândul său, Bodiul a elogiat copios contribuția partidului la dezvoltarea social-economică a „republicii”, subliniind că Chișinăul, cu 83 de fabrici și uzine în care munceau peste 40 de mii de muncitori, devenise „inima industrială” a RSSM.
Concertul de la mitingul „jubiliar” de pe Stadionul republican. „Cultura Moldovei”, 13 octombrie 1964.
În școlile și instituțiile preșcolare învățau circa 900 mii de copii, iar în instituțiile de învățământ mediu special și superior – 54 mii de tineri. După numărul de studenți la mia de locuitori, arăta Bodiul, „Moldova Sovietică” depășea „toate țările capitaliste din Europa”.
În cadrul Academiei de Științe de la Chișinău funcționau 52 de instituții de cercetări științifice.
La dispoziția oamenilor erau trei teatre dramatice, teatrul de operă și balet, teatrul de păpuși, teatrul tânărului spectator și pentru copii, Filarmonica de stat, 2 mii de instalații de proiectat filme, 1560 cluburi și case de cultură, 4 mii de biblioteci populare, un centru de radio și televiziune. Sub îndrumarea partidului și inspirându-se din realizările culturii ruse și a altor popoare din URSS, ca și din tradițiile proprii, menționa Bodiul, cultura națională făcuse un „mare pas pe calea creației artistice”.
Despre necesitatea creșterii producției bunurilor de larg consum prim-secretarul de partid a vorbit ca printre altele.