Cum se chinuie R. Moldova de un deceniu să construiască o închisoare

Între timp, R. Moldova pierde zeci de dosare la CEDO pentru condițiile proaste de detenție din Penitenciarul nr. 13 și plătește milioane de euro despăgubiri.

Potrivit Ministerului Justiției, lucrările ar putea începe vara viitoare și vor dura 4 ani. Noul penitenciar se va înălța pe un teren de la periferia orașului, în apropiere de comuna Bubuieci.

Un buget mai mare sau o închisoare mai mică

Cea mai mare parte din banii pentru construcție vin dintr-un împrumut oferit de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. R. Moldova poartă acum negocieri cu reprezentantul de țară al instituției pentru a extinde perioada proiectului cu încă 5 ani, adică până în 2027. Pentru că între timp materialele și lucrările de construcție s-au scumpit, autoritățile cer ca bugetul să fie suplinit.

„Pentru a diminua costurile, Ministerul Justiției a propus să se ia în calcul și opțiunea de a reduce capacitatea penitenciarului, de la 1.536 la 1.144 de locuri, prin renunțarea la construcția unui bloc de 392 de locuri”, se arată în răspunsul oferit de Ministerul Justiției la solicitarea Europei Libere.

Intrarea în blocul administrativ al Penitenciarului nr. 13, construit în a doua jumătate a secolului XIX

Ministerul susține, de asemenea, că și-ar dori să implice în construcția penitenciarului o organizație internațională, cu experiență în gestionarea proiectelor mari de infrastructură.

Cât s-a cheltuit pentru penitenciarul inexistent

În anul 2013, guvernul anunța că noul penitenciar va costa 44,5 milioane de euro, dintre care 39 de milioane de euro ar reprezenta un împrumut și încă un milion de euro – un grant, ambele de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Contribuţia guvernului era de 4,5 milioane de euro.

Proiectul noii închisori, care ar urma să înlocuiască Penitenciarul nr. 13

În 2019, acordul de împrumut a fost extins până la 31 decembrie 2022, cu aprobarea unei sume adiționale de 10 milioane de euro împrumut şi o majorare proporţională a contribuţiei guvernului, până la 6,8 milioane de euro.

Astfel, în total, ar fi vorba de aproape 57 de milioane de euro, însă costurile urmează să fie actualizate. Noul deviz de stat pentru cheltuielile destinate penitenciarului va fi verificat și abia atunci autoritățile vor ști bugetul exact.

Până acum, s-au cheltuit aproximativ 2 milioane de euro. Jumătate din sumă a mers pentru proiectare, iar restul – pentru activitatea unității de implementare a proiectului. În răspunsul oferit Europei Libere, Ministerul Justiției afirmă că o parte dintre angajații acestei unități, în frunte cu managerul, și-a dat demisia, ceea ce ar fi dus la tergiversarea construcției închisorii.

De ce nu s-a construit nimic până acum

Noul penitenciar trebuia să fie dat în exploatare încă în 2018, însă până astăzi pe terenul destinat construcției nu a fost clădită nicio cărămidă. Ministerul Justiției explică amânarea prin mai multe probleme, printre care:

• confuzie în repartizarea atribuțiilor Ministerului Justiției și Administrației Naționale a Penitenciarelor;
• instituirea cu întârziere a unității de implementare a proiectului, în care au fost angajate persoane necalificate, exclusiv din sistemul penitenciar, fără experiență în domeniul achizițiilor internaționale;
• servicii de asistență tehnică necalitative, executate cu întârziere;
• deficiențe la etapa de proiectare și proceduri repetate de achiziții.

Pe de altă parte, avocatul Vadim Vieru, director de programe la asociația Promo-LEX, consideră că, dincolo de problemele tehnice, cauza fundamentală a tărăgănării construcției noului penitenciar este lipsa de interes a guvernanților. „Să dai bani pentru închisoare, nu este deloc populist”, spune juristul.

Pușcărie din altă epocă

Închisoarea de la periferia Chișinăului ar urma să înlocuiască vechiul penitenciar din centrul orașului. Construit în a doua jumătate a secolului XIX și grav avariat de un cutremur în 1940, Penitenciarul nr.13 de pe strada Bernardazzi are statut de izolator de urmărire penală. În prezent, acolo se află 674 de deținuți, marea majoritate dintre ei fiind plasați în arest preventiv.

Holul unei aripi a Penitenciarului nr. 13, cu celule în care sunt deținute femeile

În ultimii ani, s-au făcut o serie de renovări: au fost reparate 160 din totalul celor 170 de celule, au fost mărite ferestrele, ca să pătrundă mai multă lumină, a fost reparat și acreditat spitalul, a fost renovată cantina și a apărut o sală pentru ședințele de judecată online.

Cabinetul de oftalmologie din cadrul secției medicale a Penitenciarului nr. 13

Chiar și așa, condițiile de aici rămân sub standardele internaționale. „Este o instituție foarte veche, care datează din anii 1860, respectiv edificiile penitenciarului, fiind construite în altă epocă, ar putea să nu mai facă față lucrărilor de renovare”, explică directorul-adjunct al Penitenciarului nr. 13, Andrei Saracuța.

Potrivit lui, singura soluție ar fi construcția unui nou penitenciar, care să corespundă tuturor rigorilor.

Drepturile omului, după gratii

Deținuții de la Penitenciarul nr. 13 se plâng că stau în celulele supraaglomerate 23 din 24 de ore. Potrivit legii, unui deținut ar trebui să-i revină 4 metri pătrați, iar pentru a le asigura acest drept tuturor, în acest moment în penitenciar ar trebui să fie închiși cu 100 de oameni mai puțini.

Una dintre celulele renovate, în care sunt deținute femei. După reparație, a fost scoasă o parte din grilajele geamurilor, ca să pătrundă mai multă lumină

Una din cele 10 celule care nu au fost încă renovate

Ceslav Panico, avocatul poporului, care a fost în mai multe vizite de monitorizare în Penitenciarul nr. 13, spune că deținuții au prea puțin spațiu pentru plimbări și acces la baie doar o dată pe săptămână, iar carcerele sunt într-o stare proastă, chiar dacă administrația închisorii susține că acestea au fost reparate anul trecut.

„Pe lângă toate acestea, persistă elementul de subcultură criminală, care e în toate penitenciarele. Din păcate, în Penitenciarul nr. 13 încă se dețin minori, deși am recomandat să nu se mai facă asta”, menționează avocatul poporului.

Spațiul de recreere pentru deținute

Potrivit ombudsmanului, problema suprapopulării ar putea fi rezolvată printr-un management mai bun al sistemului judiciar. Dacă hotărârile judecătorești ar veni mai repede, învinuiții ar sta mai puțin după gratii. În cazul unor infracțiuni ușoare, ar putea fi aplicate măsuri care să nu-i priveze de libertate.

„Astfel, Penitenciarul nr. 13 ar putea fi eliberat în proporție de 40 la sută”, estimează avocatul poporului.

Despăgubiri de milioane

Potrivit unor calcule făcute de asociația Promo-LEX, Penitenciarul nr. 13 a fost vizat în cel puțin 30 de hotărâri ale Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), în care R. Moldova a fost condamnată pentru condiții inumane de detenție și a plătit despăgubiri în valoare de circa 2 milioane de euro.

„Am fi avut și mai multe condamnări, dacă nu ar fi fost implementat mecanismul compensatoriu și preventiv. Datorită acestuia, multe cauze aflate pe rol la CEDO, care se refereau la condiții proaste de detenție, au fost întoarse în instanțele naționale”, precizează avocatul Vadim Vieru.

Mecanismul respectiv a funcționat timp de 2 ani și prevedea posibilitatea ca deținuților să li se reducă din pedeapsă din cauza condițiilor proaste din închisori. Pentru fiecare zi petrecută într-o celulă suprapopulată și murdară, se tăiau două zile din arestul preventiv. Printre cei care au fost eliberați mai devreme datorită acestei proceduri, suspendate între timp, a fost și ex-premierul Vlad Filat.